Sinteza zilei: tema Rusia-Ucraina (16)
Potrivit presei americane, Rusia ar fi dislocat lângă granița cu Ucraina cca 70% din puterea militară necesară unei intervenții de amploare în Ucraina; presa americană estimează pierderile umane în cazul unei intervenții militare rusești de amploare în Ucraina astfel: Ucraina – până la 25.000 militari, Rusia – până la 10.000 militari; victime civile – până la 50.000 persoane; în ultimele două săptămâni, numărul batalioanelor tactice rusești în apropierea graniței cu Ucraina s-ar fi mărit de la 60 la 83, iar alte 14 s-ar afla pe drum spre noul loc de dislocare; vârful puterii militare rusești s-ar atinge în jurul zilei de 15 februarie; în cazul unei intervenții militare terestre, trupele ruse ar ajunge la Kiev și l-ar ocupa în câteva zile; se estimează până la 4 milioane de emigranți, dintre care marea majoritate în Polonia; președintele Putin nu ar fi luat încă o decizie privind intervenția asupra Ucrainei, dar a creat premisele pentru dezvoltarea oricărui scenariu.
Alexandr Lukașenko, președintele Republicii Belarus, a declarat că Ucraina nu va lupta cu Rusia, pentru că, în cazul unui conflict cu trupele rusești și cu cele ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, un astfel de război ar putea dura 3-4 zile.
Marea Britanie a trimis până în prezent cca 100 de instructori militari din forțele speciale pentru a-i antrena pe militarii ucraineni. Aceștia îi instruiesc pe militarii ucraineni în utilizarea tehnicii militare livrate recent de către diferite țări în Ucraina, precum și în desfășurarea unor activități de luptă specifice (lupta tactică, diversiune, utilizarea lunetiștilor în luptă etc). Instructorii militari britanici fac parte din subunități de elită ale forțelor speciale (SAS, SBS, Regimentul special de informații, grupe speciale de sprijin etc.).
Ucraina a transmis Germaniei lista cu armamentele pe care ar dori să le achiziționeze direct din Germania sau prin intermediul Agenției NATO pentru armamente, în cazul în care Germanua își va modifica poziția sa actuală (de nepermitere a livrărilor de armamente prin intermediul acestei Agenții). Lista ar include complexe de rachete aeriene cu rază medie de acțiune, complexe mobile de rachete, armamente anti-drone, sisteme de armamente de infanterie pentru respingerea atacurilor terestre, sisteme electronice de localizare a trupelor inamice, echipamente și instrumente militare pentru desfășurarea acțiunilor militare pe timp de noapte, muniții etc. – în general, sisteme de armamente de tip defensiv.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock va efectua în perioada 7-8 februarie a doua sa vizită în Ucraina, la invitația omologului său Dmitro Kuleba. Annalena Baerbock va vizita linia de demarcație din Donbas și va pregăti vizita cancelarului german Olaf Scholz la Kiev, la 14 februarie (Olaf Scholz va vizita, de asemenea, Moscova la 15 februarie). Și președintele Franței Emmanuel Macron va vizita Kievul și Moscova în perioada următoare.
Deputatul Ilia Kiva din Rada Supremă a Ucrainei, care reprezintă în Radă formațiunea politică pro-rusă “Platforma de opoziție – pentru viață!”, a declarat că regimul actual de la Kiev, “care se află de 8 ani sub controlul Vestului, a reușit să distrugă spiritul poporului ucrainean. Mecanismul de distrugere a fost elaborat până la cel mai mic detaliu: pe unii i-au intimidat, pe alții i-au ucis și pe alții i-au forțat să fugă din țară prin urmărire penală”. Potrivit acestuia, “Occidentul a organizat un adevărat genocid în Ucraina, permițând naziștilor să creeze dezordine și să jefuiască țara”.
Premierul ucrainean Denis Șmâgal a declarat că se află în fază finală proiectul decuplării sistemului unificat de energie electrică al Ucrainei de Rusia și Belarus, iar decuplarea de facto a sistemului se va produce în această lună; Kievul are în vedere conectarea sistemului național de energie electrică la sistemul energetic European ENTSO-E în anul 2023.
Președintele rus Vladimir Putin va vizita Turcia în perioada următoare, la invitația președintelui Recep Erdogan. Cu această ocazie va deveni clar dacă președintele Erdogan va reuși să obțină acordul lui Vladimir Putin pentru desfășurarea unei întâlniri la vârf ruso-ucrainene (Putin-Zelenski) la Istanbul.
Potrivit expertei ruse Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie din Moscova, consecințele interne, în Rusia, ale unei eventuale intervenții militare în Ucraina, vor fi semnificative și pot fi evaluate în cadrul a două scenarii: primul: sunt posibile destabilizări interne în Rusia; sancțiunile vor crea efecte financiare considerabile și vor slăbi economia rusă; puterii actuale îi va fi foarte greu să își mențină controlul în țară; va crește riscul unor potențiale proteste stradale; al doilea scenariu – cel represiv (mai probabil decât primul): sunt mult mai multe motive să ne așteptăm ca evenimentele să se dezvolte în sens invers; este posibilă consolidarea tendințelor conservatoare și represive care se manifestă tot mai pregnant în Rusia, în perioada actuală; în cazul unei escaladări ulterioare, autoritățile ruse nu vor pierde, ci, dimpotrivă, își vor consolida controlul asupra a ceea ce se întâmplă în țară; mai mult, spre deosebire de 2014, când o astfel de creștere a controlului fost însoțită de euforia publică, de data aceasta controlul se va reduce la constrângere și suprimare. Potrivit expertului, mai mulți factori puternici lucrează în favoarea scenariului represiv, printre care dominația crescândă a elitei conservatoare, anti-liberale și anti-occidentale, inclusiv a forțelor de securitate, în procesul decizional și modelarea belicoasă a agendei autorităților ruse (forțele de securitate îi constrâng nu numai pe curatorii civili ai politicii interne, ci și pe diplomați să treacă la retorica puterii și să se adapteze la stilul agresiv al guvernului rus, care a pornit pe calea unei escaladări conștiente și demonstrative). Pentru această parte a elitei conducătoare, întreruperea negocierilor cu Occidentul, adâncirea confruntării, înăsprirea sancțiunilor sunt condiții confortabile care nu numai că nu le amenință pozițiile, ci și extind semnificativ oportunitățile în lupta pentru noi puteri. În mediile economice, nu va fi nimeni care să obiecteze serios la o astfel de dezvoltare a evenimentelor; în ciuda așteptărilor unui șoc financiar și economic iminent, nimeni nu este pregătit să pună la îndoială public deciziile conducerii ruse. Escaladarea situației internaționale va face Kremlinul și mai intransigent în relația cu opoziția sistemică, vizând neutralizarea completă a comuniștilor.
Ambasadorul rus în SUA Anatolii Antonov a declarat că, în anul 2022, potrivit solicitărilor SUA, vor părăsi Ambasada rusă 55 de colaboratori, în 2 etape (27 ar fi trebuit să părăsească deja SUA până la 30 ianuarie, iar alți 28 – până la 30 iunie). Anatolii Antonov a declarat că 23 de diplomați au părăsit SUA până la 30 ianuarie, iar alți 4 vor părăsi SUA în perioada imediat următoare. În prezent în Ambasadă au mai rămas 184 de perosane (diplomați și personal tehnico-administrativ).
Presa rusă apreciază că în momentul de față s-ar întări ratingul electoral al lui Ramzan Kadârov, șeful Republicii Cecenia, ale cărui poziții radicale și intransigente pot face din el un succesor al lui Vladimir Putin. Presa rusă evocă din ce în ce mai des numele lui Kadârov în discuțiile privind viitorul succesor al lui Putin. Situația socială este în fierbere în prezent în Cecenia, mai ales în contextul persecuției, de către forțele de securitate cecene, a familiei judecătorului pensionar Saydi Iangulbaev (soția judecătorului este în arest pentru două luni, iar întreaga familie este persecutată, Saydi Iangulbaev fiind privit în Cecenia ca un oponent al regimului pro-rus de la Groznâi). Recent, la Groznâi, în capitala Ceceniei, a avut loc un miting cu cca 400.000 de oameni. O recentă întâlnire Putin-Kadârov a mărit și mai mult suspansul privind poziția Kremlinului față de Kadârov.
