Parlamentarii ruși aprobă cererea lui Putin de a folosi forța militară în afara Rusiei
Alexandru Crenganiș
Camera superioară a Parlamentului Rusiei a votat în unanimitate, ieri, acceptarea cererii președintelui Vladimir Putin de a folosi forța militară în afara țării, o mișcare care agravează și mai mult criza cu țările occidentale din cauza Ucrainei.
Anterior, la 22 februarie, Putin a trimis o scrisoare Consiliului Federației prin care cerea oficializarea unei dislocări militare în regiuni din estul Ucrainei pe care separatiștii susținuți de Rusia pretind că le controlează, la o zi după ce președintele rus le-a recunoscut independența.
„Prin aprobarea utilizării forțelor armate în străinătate, presupunem că acestea vor fi forțe de menținere a păcii - forțe menite să mențină pacea și stabilitatea în republicile (autoproclamate) ucrainene de est”, a declarat Valentina Matvienko, președintele Camerei Superioare, înainte de vot.
Putin a declarat ulterior că actuala criză s-ar putea încheia dacă Ucraina ar renunța la ambiția sa de a adera la NATO și dacă țările occidentale vor opri transporturile de arme către această țară. El a declarat că acordul de pace cu Ucraina pentru soluționarea conflictului din Donbas, cunoscut sub numele de acordul de la Minsk (care vizează încetarea conflictului din estul Ucrainei), "nu mai există" și a dat vina pe Kiev pentru “uciderea” acestuia.
Ordinele executive pe care Putin le-a emis pe 21 februarie nu au precizat exact ce a recunoscut Moscova, dar președintele rus a declarat în timpul conferinței de presă că Rusia recunoaște independența regiunilor separatiste ale Ucrainei în granițele administrative ale fostelor regiuni Donețk și Lugansk (inclusiv teritoriul controlat acum de Kiev din cadrul acestor regiuni).
„Recunoaștem aceste republici, ceea ce înseamnă că recunoaștem toate documentele și constituțiile lor fondatoare, care spun că granițele lor coincid cu regiunile Lugansk și Donețk la momentul în care acestea erau încă parte din Ucraina”, a spus Putin.
Armata ucraineană controlează în prezent aproximativ două treimi din teritoriu de pe partea sa a liniei de contact, inclusiv importantul port Mariupol de la Marea Azov. Separatiștii dețin cealaltă treime, inclusiv cele două capitale de provincie, Donețk și Lugansk.
“Rusia încă speră că problemele pot fi rezolvate prin negocieri pașnice”, a declarat Putin la conferința de presă, dar a adăugat că "deocamdată nu se pune problema, deoarece activitățile de luptă se desfășoară acolo și situația se deteriorează constant".
Tot în aceeași zi, la Bruxelles, șeful NATO, Jens Stoltenberg a declarat că Rusia nu a încetat să planifice o invazie la scară largă a Ucrainei.
„Toate indiciile arată că Rusia continuă să planifice un atac la scară largă asupra Ucrainei”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă. „Continuăm să cerem Rusiei să se retragă... niciodată nu este prea târziu să nu atace”, a adăugat el.
Casa Albă s-a referit la desfășurarea trupelor ruse în estul Ucrainei ca fiind drept o "invazie", indicând că a fost trecută o linie roșie care ar duce la impunerea de sancțiuni severe de către SUA împotriva Moscovei.
