Începutul „erei Zelenski” în Ucraina

Primele indicii ale sfârșitului “erei Poroșenko” și “începutul erei Zelenski” în Ucraina:

1. La 7 mai 2019, Petro Poroșenko nu s-a prezentat la audierile în fața Direcției Principale de anchete speciale a Procuraturii Generale a Ucrainei; acesta a fost chemat la audieri suplimentare în calitate de martor la ancheta penală în curs a Secției Speciale a procuraturii ucrainene privind evenimentele din decembrie 2013 și februarie 2014 de la Kiev – așa-numitul Maidan (ancheta vizează identificarea vinovaților pentru represiunile împotriva participanților la Revoluția Demnității). Procurorii ucraineni îi reproșează totodată președintelui în funcție că nu a semnat nici până în prezent protocolul de la audierea precedentă, care a avut loc în urmă cu cca 2,5 ani (în noiembrie 2016). Procurorii Secției Speciale îl vor chema din nou la audieri pe Petro Poroșenko, după care, în cazul neprezentării acestuia, se vor adresa Curții pentru aplicarea de sancțiuni civile (amendă administrativă).
2. Biroul Național Anti-Corupție al Ucrainei / NABU a deschis dosar penal împotriva președintelui actual al Radei Supreme, Andrei Parubii (om politic apropiat actualului președinte Petro Poroșenko), suspectat de fraude cu fonduri publice și utilizări abuzive ale acestora. În dosar există suspiciuni privind sume al căror cuantum este estimat la 3,7 milioane dolari. NABU menționează că a început cercetarea in rem pe 10 aprilie 2019, în urma unei decizii a Tribunalului Districtual Solomenski din Kiev, Andrei Parubii fiind suspectat de "utilizarea abuzivă a banilor publici" în timpul unei călătorii în Qatar.
3. Președintele ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă asupra desfășurării ceremoniei de inaugurare a acestuia în calitate de președinte la 19 mai 2019. Majoritatea experților din Ucraina pun în legătură această grabă cu eventuala intenție a acestuia de a dizolva parlamentul țării (Rada Supremă) pentru provocarea de alegeri parlamentare anticipate (alegerile parlamentare la termen ar urma a se desfășura la 27 octombrie 2019). Principalele rațiuni ale unei intenții de acest gen: securizarea unei opțiuni electorale substanțiale pentru formațiunea politică reprezentată de acesta, Sluga Naroda / Servitorul Poporului, care deține în prezent locul I în sondajele privind intenția de vot la alegerile parlamentare (în cazul alegerilor la termen, există riscul unei eroziuni rapide a imaginii lui Zelenski, care se va reflecta în scăderea ratingului formațiunii sale în Parlament); implementarea unor aspirații populare care privesc penalizarea drastică și necondiționată a conduitelor ne-etice ale parlamentarilor din Radă. Trei proiecte legislative privind desfășurarea inaugurării la 19 mai a.c. sunt depuse deja în Radă, însă coaliția actuală (anti-Zelenski și pro-Poroșenko) nu dorește să îl instaleze rapid în funcție pe Zelenski spre a nu-i da acestuia șansa de a pregăti dizolvarea Radei (până la 27 mai a.c., legislația națională prevede o procedură juridică certă/coerentă privind dizolvarea Parlamentului – cu peste 6 luni până la data derulării alegerilor la termen; după 28 mai a.c., un eventual demers legislativ de dizolvare a Radei este contestabil d.p.d.v. juridic, iar deputații Radei și-ar dori ca inaugurarea să aibă loc astfel încât Zelenski să nu poată dispune dizolvarea Parlamentului – respectiv ar intenționa să propună data de 28 mai ca dată de derulare a ceremoniei de inaugurare a preluării funcției de șef de stat). O decizie în acest sens a Radei va fi adoptată la 14 mai a.c., în cadrul noii sesiuni plenare a parlamentului. Singurul motiv constituțional viabil care i-ar permite președintelui Ucrainei dizolvarea Radei Supreme îl reprezintă absența unei coaliții parlamentare formale.