Suedia și Finlanda poartă discuții în Turcia cu privire la aderarea la NATO
Alexandru Crenganiș
Înalți oficiali din Suedia și Finlanda s-au întâlnit cu omologii turci de la Ankara în încercarea de a depăși obiecțiile Turciei față de încercările țărilor nordice de a adera la NATO.
Suedia și Finlanda și-au depus săptămâna trecută cererile scrise pentru aderarea la NATO. Demersul comun al celor două țări reprezintă una dintre cele mai mari ramificații geopolitice ale războiului Rusiei din Ucraina și ar putea rescrie harta de securitate a Europei.
Turcia a precizat, prin vocea președintelui Erdogan, că se opune apartenenței celor două țări nordice la alianța militară occidentală, invocând nemulțumirile față de invocatul și presupusul sprijin al Suediei (și, într-o mai mică măsură, al Finlandei) pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și alte entități pe care Turcia le consideră amenințări la adresa securității.
PKK este listată drept o "organizație teroristă" de către mai mulți aliați ai Turciei.
Guvernul turc acuză, de asemenea, Finlanda și Suedia că au impus restricții la exportul de armamente către Turcia și că au refuzat extrădarea suspecților „terorişti”.
Obiecțiile Turciei au atenuat speranțele Suediei și Finlandei de a adera rapid la NATO pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina și au pus în joc credibilitatea alianței trans-atlantice. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să cadă de acord asupra admiterii de noi membri.
Delegațiile suedeză și finlandeză s-au întâlnit recent cu purtătorul de cuvânt al președintelui Recep Tayyip Erdogan, Ibrahim Kalin, și cu ministrul adjunct de externe al Turciei, Sedat Onal.
Delegația suedeză a fost condusă de secretarul de stat Oscar Stenstrom, în timp ce Jukka Salovaara, subsecretar al ministerului de externe, a condus delegația finlandeză.
Turcia a enumerat săptămâna aceasta cinci „asigurări concrete” pe care le cere din partea Suediei, inclusiv „încetarea sprijinului politic pentru terorism”, o „eliminare a sursei finanțării terorismului” și „încetarea sprijinului pentru armamente” destinat PKK și unui grup armat kurd sirian afiliat cu acesta.
De asemenea, au fost cerute ridicarea sancțiunilor împotriva Turciei și consolidarea cooperării globale împotriva terorismului.
Turcia a declarat că a solicitat extrădarea luptătorilor kurzi și a altor suspecți încă din anul 2017, dar nu a primit încă un răspuns pozitiv de la Stockholm.
Guvernul turc a susținut că Suedia a decis să ofere 376 de milioane de dolari pentru a-i sprijini pe luptătorii kurzi în 2023 și că le-ar fi furnizat acestora multiple echipamente militare, inclusiv arme antitanc și drone.
Suedia a negat că ar fi oferit "asistență financiară sau sprijin militar" grupurilor sau entităților kurde din Siria.
"Suedia este un donator umanitar major pentru criza din Siria prin alocări globale pentru actorii umanitari", a declarat recent ministrul de externe Ann Linde.
