Școala de Vară ICDE de la Cluj-Napoca – epilog

În perioada 16-18 august 2019 au avut loc, la Cluj-Napoca, lucrările Școlii de vară "Proiect România Europeană", eveniment organizat de Inițiativa pentru Cultura Democratică Europeană / ICDE sub deviza “Promovăm România Europeană”.

În cadrul Școlii de Vară au fost dezbătute teme sectoriale care privesc consolidarea dimensiunii europene a profilului de țară al României (“România Europeană”). Potrivit președintelui ICDE, conf. univ. dr. abilitat Valentin Naumescu, “avem o vară tensionată, cu evenimente care zguduie societatea românească și ridică grave semne de întrebare. Vom avea o toamnă fierbinte și complicată. Suntem într-un ciclu de alegeri de doi ani, care ne vor marca traiectoria și perspectivele ca stat și ca națiune, pentru multă vreme de acum înainte. Uniunea Europeană, la rândul ei, trece prin transformări substanțiale.
Iată contextul în care think tankul ICDE (Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană) și invitații noștri au dezbătut împreună problematica actuală, amenințările și posibilele soluții de promovare și consolidare a opțiunii fundamentale România Europeană”.

Notă: Programul final al Școlii de Vară poate fi vizualizat la linkul https://www.roeu.org/scoaladevara/program.

La lucrările Școlii au participat cca 100 de cursanți și 21 speakeri de calitate din spațiul public românesc,  care au contribuit la reușita deplină a acestei ediții. Potrivit organizatorilor evenimentului, “au fost realmente trei zile fascinante, în care am fost absorbiți de discuții și dezbateri substanțiale, de provocări intelectuale, cu invitați de înalt nivel și o audiență de foarte bună calitate. Ne-am bucurat să avem printre participanți studenți și profesioniști din orașele României și din străinătate, tineri și adulți care vor să știe mai mult și să fie mai bine pregătiți, într-un cuvânt susținători ai României Europene” (Valentin Naumescu).

Evaluările finale ale organizatorilor au fost la superlativ: “Vorbitorii au fost extraordinari și fiecare ne-a încântat în felul său - profesorul Daniel David a impresionat audiența prin prezentarea unei cercetări științifice de referință despre profilul psiho-cultural al poporului român, profesorul Vasile Popovici a fost ferm și tranșant în definirea amenințărilor la adresa UE, Ramona Strugariu a fost caldă, pozitivă și optimistă, paneliștii Ramonei au fost foarte bine documentați pe subtemele lor, Cristi Danileț a fost explicit, fundamentat și detaliat, dar și cu un farmec aparte în expunere, Eckstein-Kovács Péter a fost moderat, experimentat și întelept, profesorul Mihnea S. Stoica a fost desăvârșit în a ne explica profilul României Europene și a rafina nuanțele conceptuale ale europenismului, profesorul Carp Radu a fost de o luciditate necruțătoare în a ne explica cum stau, de fapt, lucrurile la noi cu vechea temă a revizuirii Constituției, jurnalistul Cosmin Prelipceanu a captat atenția publicului cu dezvăluiri și interpretări tulburătoare despre finanțările platformelor iliberale și anti-UE cu originea în Rusia, Adrian Baboi-Stroe a fost precis, tehnic dar și cu o mare capacitate de sinteză pe tema eșecului Codului Administrativ, analistul Dorin Popescu ne-a purtat cu patos prin spectrul amenințărilor geopolitice în regiunea extinsă a Mării Negre, profesorul Mihai Maci ne-a lăsat la început să credem că este un pesimist în percepția perspectivelor școlii și educației pentru a ne face în final să înțelegem că există totuși soluții, profesorul Dacian Dragos a fost limpede, explicit, documentat și profund ancorat în cercetarea și cunoașterea la nivel european a administrației publice și mecanismelor finanțării investițiilor publice, iar criminologul Lev Fejes a adus în atenție, cu o solidă fundație teoretică dar și cu exemple de actualitate sugestive, politicile de securitate urbană, într-o abordare comparativă” (Valentin Naumescu).

Prin acest proiect – primul proiect public al ICDE – Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană a debutat în forță în spațiul public, cu trei zile de narațiuni politice și geopolitice puternice și inspirate. Școala de Vară a Inițiativei pentru Cultură Democratică Europeană / ICDE s-a dovedit a fi un spațiu generos pentru dezbateri pe teme tari, cu experți și profesioniști ai domeniului care cunosc la superlativ narațiunile propuse. Evenimentul a găzduit discuții aprofundate și utile, iar Școala de Vară ICDE debutează deja "cu motoarele turate la maxim" în Cetate. Sunt multe motive spre a se aprecia astfel că Școala de Vară poate fi inclusă în topul celor mai importante evenimente geopolitice din România.

În perioada următoare, ICDE va parcurge un proces accelerat de consolidare și de cristalizare a priorităților și direcțiilor de acțiune, inclusiv prin organizarea de noi evenimente și proiecte care vor avea loc în toamna acestui an  la Cluj, Timișoara și Constanța, derulate sub deviza “Promovăm România Europeană”.

Asociația “Casa Mării Negre / Black Sea House” este alături de ICDE, iar reprezentanții acesteia au fost onorați să se implice în buna desfășurare a proiectului public inaugural al Inițiativei – prima ediție a Școlii de Vară ICDE de la Cluj.

Președintele Asociației, dr. Dorin Popescu, a participat la Școala de Vară de la Cluj în calitate de expert / speaker și de coordonator al filialei Constanța a ICDE, cu o alocuțiune pe tema “Contextul de securitate în regiunea Mării Negre și în vecinătatea estică a Uniunii Europene” (o trecere în revistă, cu numeroase accente predictive, a principalelor provocări de securitate care "pândesc" Europa din estul ei).

Principalele conținuturi relevante care au fost formulate și transmise participanților de către vorbitori / speakeri în cadrul Școlii de Vară ICDE de la Cluj:

Prof. dr. Daniel David, prorector UBB, “România și modelul cultural (de mentalitate) european. Ce este bine şi ce mai trebuie îmbunătățit?”: Spațiul vestic este construit pe două valori socio-culturale prioritare: descentralizarea puterii și individul autonom.  În momentul de față există o incompatibilitate socio-culturală a României cu Europa. Analiza profilului psiho-socio-cultural a României: profil colectivist (scor 90 din 100 pe scala Hoefstede), scor aproape maxim la concentrarea puterii (90), puțin indulgentă (scor 30), cu frică de schimbare și de viitor (evitarea incertitudinii scor 90), cu scor ridicat al controlului social (bazat pe pedeapsă) etc.  Profilul socio-cultural al României se schimbă rapid, de la o "Românie colectivistă" la o "Românie modernă", mai ales prin presiunea "generațiilor mileniare", focalizate pe refuzul concentrării maxime a puterii.

Ramona Strugariu, membră a Parlamentului European, facilitator la panelul „Influența societăţii civile asupra deciziilor europene” (participanti: Ramona Strugariu – facilitator, Elena Calistru, Barbu Mateescu, Tana Alexandra Foarfa, Ana Otilia Nutu, Dumitru Oprițoiu): O radiografie a societății civile din Europa "arată rău". Au loc diferite "vânători de vrăjitoare", legislația europeană se interpretează și aplică în mod tendențios, subfinanțarea domeniului a devenit cronică etc.  Art. 11 din "Tratate" reglementează relația dintre societatea civilă și instituțiile europene.  Instrumentul Inițiativei Legislative Europene este complicat și dificil de aplicat: este nevoie de cca 1 milion de semnături și de un calendar cronofag; până în prezent, o singură Inițiativă Cetățenească a fost aprobată și a produs efecte legislative directe ("Right to water"); alte șase au fost exploatate în diferite forme legislative.  În ultima perioadă, s-au consemnat numeroase tentative de restrângere substanțială a spațiului libertății de expresie (în țări precum Polonia, Ungaria, România, Slovacia, Cehia, Malta etc).  Este nevoie de eliminarea subfinanțării pentru proiectele societății civile.  Prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, Comisia a aprobat suma de 642 milioane euro în cadrul Instrumentului European pentru Drepturi și Valori / "Programul drepturilor și valorilor" (dintr-un necesar estimat de cca 1,5 miliarde euro pentru proiectele sectoriale ale societății civile).  Subfinanțarea generează absența predictibilității si, implicit, a proiectelor pe termen lung.  Ar fi recomandabil ca, în perioada următoare, Comisia Europeană să formalizeze dialogul (în prezent informal) cu societatea civilă.  Poate fi elaborat un Statut de Utilitate Publică Europeană pentru actorii societății civile care promovează sistemic valorile europene. Este nevoie de simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene.

Dr. Cristi Danileț, judecător, vicepreședinte ICDE, „De la justiția comunistă la justiția democratică” (o descriere a “labirintului” modificărilor din justiția românească din 1944 până în prezent): Problematica Justiției este intim legată de discuțiile privind valorile europene. În România. cultura magistraților nu este formată în spiritul culturii juridice. Magistrații sunt formați la facultățile de drept după manualele profesorilor, fără conexiuni cu istoria, filosofia, sociologia etc. Este necesară o reformă a magistraturii din perspectiva lecțiilor învățate oferite de istoria recentă a sistemului juridic românesc. Perioada comunistă a dreptului românesc are ca borne două procese, cel al lui Antonescu și cel al lui Ceaușescu. Între aceste procese s-au derulat, în perioada comunistă, nenumărate procese politice, care au afectat grav drepturile omului și funcționarea sistemului juridic în România. Principalele instrumente de limitare a funcționării sistemului juridic în perioada comunistă: eliminarea inviolabilității judecătorilor, înlăturarea judecătorilor carliști, crearea unor Școli de Drept cu fabricarea rapidă de judecători pentru persoane cu studii minime (patru clase), elaborarea de hotărâri judecătorești "în numele poporului" (și nu al legii), formularea de "decizii de îndrumare" de către Tribunalul Suprem, absența unei instituții cu atribuții similare Curții Constituționale, funcționarea Tribunalelor Militare, eliminarea Consiliului Superior al Magistraturii etc. S-a creat astfel o tiranie a majorității, cu procese desfășurate la Căminul Cultural și “comisii de împăciuire” (ale partidului) în fabrici și uzine, bazată pe existența unei singure căi de atac (recursul), utilizarea "asesorilor populari" în actul de justiție alături de judecătorii de carieră, existența unei Procuraturi de tip sovietic etc. În sistemul comunist, procurorul devenise o forță de temut, un instrument de forță al sistemului. Forța procurorilor este remanentă în societatea românească. Misiunea fundamentală a sistemului juridic era implementarea politicilor partidului. In anii post-decembriști, prioritatea sistemului juridic a devenit refacerea dreptului omului, prioritar după modelul european (nu ONU). Astăzi, "în centrul sistemului penal actual al țării cel mai important personaj este infractorul"..

Prof. dr. Vasile Popovici, vicepreședinte ICDE, coordonator ICDE Timișoara, „Amenințări la adresa UE”: UE se confruntă cu amenințări din sud, amenințări din est și amenințări interne (prioritar Brexitul). Amenințările din sud s-au intensificat în marja Primăverii Arabe. Principalul instrument / vector al amenințărilor din sud îl reprezintă imigrația ilegală. Amenințările din sud tind să destructureze UE prin repercusiunile în plan intern din fiecare țară membră UE.  Amenințările din est au fost generate (prioritar) de Federația Rusă. Acestea afectează în mod diferit estul și vestul Europei. Țările din vestul Europei manifestă sensibilități foarte mari pe tema amenințărilor din sud (percepându-le ca afectând în mod direct interesele naționale), iar cele din est - preocupări prioritare privind amenințările din est. Amenințările din est s-au apropiat de Europa în două valuri (2008 si 2014). Al doilea val s-a produs odată cu ocuparea Crimeei prin război informatic/hibrid, potrivit punerii în aplicare a celebrei "doctrine Gherasimov". În contextul acestei doctrine, Moscova a creat în interiorul armatei sale convenționale o adevărată "armată de troli și companii afiliate". Această "armată" (au fost identificate cca 5.000 de companii de informații false care emit de pe teritoriul rusesc) a pregătit, provocat și derulat conflictele din Crimeea și Donbas. Reacția instituțiilor europene la amenințările din est este foarte slabă.

Conf. univ. dr. Valentin Naumescu, președinte ICDE, „Valul iliberal, naționalist și autoritar. Se îndepărtează discursul și practica politică de valorile fundamentale ale UE? Ce facem, acceptăm schimbarea valorilor sau schimbăm politica?” – principalele teze: UE funcționează pe baza unui set de valori fundamentale, "valorile europene", riguros statuate în Tratate (Lisabona, 2008). În ultima perioadă recidivează și proliferează platformele iliberale, naționaliste, eurosceptice / eurofobe, platforme care se opun valorilor europene de esență liberala, specifice democrațiilor liberale (ingredientele ideologice cele mai importante ale acestor platforme pot fi vizualizate în fotografia anexă). "Mareea" iliberală pare a fi fost conceptualizata pentru început în 1997, odată cu Fareed Zakaria. Aceasta continuă "grandios" cu eșecul Tratatului Constituțional al UE în 2005, criza financiară globală (2008-2910) criza migrației, Brexitul etc. Iliberalismele se produc pe baza așa-numitei "oboseli a extinderii", a crizei conceptului european, a crizei prelungite pe care o trăiește paradigma politică liberală. Care va fi rezultatul confruntării geopolitice dintre democrațiile liberale și provocările iliberale în creștere liberă?  Acceptăm schimbarea valorilor (așa cum cer platformele iliberale, din ce în ce mai solide electoral, cu suport popular în expansiune) sau schimbăm politica (aducând-o din nou aproape de valori)? "Dispozitivul de atac" al iliberalismului este "suveranitate – națiune – tradiții -specific local – protecție - securitate". Ca efect pervers al acestuia, poate apărea și un "populism pro,-european... Cea mai expusă riscurilor declinului ordinii liberale este regiunea Europei Centrale și de Est". Potrivit Ramonei Strugariu, prezentarea conf. univ. dr. Valentin Naumescu despre valul iliberal din UE a fost un adevărat “emotional rollercoaster”. 

Peter Eckstein-Kovács, fost ministru delegat pentru minorități naționale, senator, consilier prezidențial, “România, Europa și minoritățile”: a prezentat auditoriului o istorie a asigurării drepturilor minorităților în România în ultimul veac.

Adrian Baboi-Stroe, director de programe ICDE, „Codul Administrativ – un eșec al procesului de politici publice în România”: autorul a realizat o inventariere exhaustivă a argumentelor care susțin teza din titlu.

Ramona Strugariu, membră a Parlamentului European, facilitator la panelul „Libertatea de informare şi expresie în România şi Uniunea Europeană. Protejarea jurnaliştilor, lupta împotriva fake news, a dezinformării şi a manipulării”: 83% din cetățenii UE apreciază că dezinformarea reprezintă o amenințare la adresa democrației. În perioada 2025-2019, singura instituție specializată a UE a inventariat și documentat cca 3800 de cazuri de dezinformare și manipulare. În bugetul UE pe anul 2020 este alocată suma de 4,175 milioane euro pentru proiecte privind libertatea presei și jurnalismul de investigație. În cadrul Cadrului Financiar Multianual UE 2021-2927, în marja Programului "Europa Creativa", este alocată suma de 61 milioane euro pentru proiectele de profil (libertatea presei, combaterea fake-news etc). Opinie personală a europarlamentarului: promisiunile demagogice, populiste, fără acoperire și/sau neonorate ale liderilor politici trebuie încadrate la categoria "fake news și dezinformare". Este necesară constituirea unui fond permanent al UE destinat finanțării și implementării unor proiecte și programe sectoriale. Ana Otilia Nițu, Expert Forum, la Școala de Vară ICDE, Cluj: Federația Rusă a creat un întreg ecosistem al dezinformării, care funcționează inclusiv cu utilizarea întreprinzătorilor, a rețelelor de crimă organizată, a managerilor media etc. În România, proasta guvernare facilitează interesele Kremlinului. Una dintre soluțiile de combatere a dezinformării o reprezintă educarea gândirii critice în școli. Codruța Simina, jurnalist, PressOne, la Școala de Vară ICDE, Cluj-Napoca:  LARICS a identificat peste 220 de site-uri înregistrate în România care diseminează în mod sistemic informația falsă, dezinformarea, fake-news-ul.  Societatea este "pompată" cu mesaje foarte bine preluate și împachetate, care exploatează resentimente reale (privind eșecurile sociale din țară) și a căror diseminare în societate trădează interese și obiective externe. Este extrem de greu de deconspirat rețeaua de dezinformare, mai ales având în vedere mixtura externă și internă a instrumentelor și actorilor manipulării. Concluzii ale panelului "Libertatea presei": Este nevoie de standardizarea / licențierea / reglementarea mai fină a funcționării domeniului mass-media. Cazurile de malpraxis în presă, cu grave efecte în plan social, proliferează. Avem nevoie de proceduri clare în domeniul funcționării presei care să prevină excesele / derapajele ei. Mass-media au căzut în capcana proprie de a nu-și asuma limite, de a-și refuza reglementări explicite, de a funcționa ca "vânzător de iluzii". Disfuncții majore se manifestă prioritar în slaba reglementare a funcționării spațiului virtual. "Este foarte delicat să operezi cu instrumente punitive în acest domeniu" (Ramona Strugariu), însă o reglementare mai fină a domeniului (prioritar ca parte a pachetului de măsuri privind prevenirea/combaterea dezinformării), însă un plus de reglementare a domeniului (fără afectarea principiului sacrosant al libertății presei) este vitală, chiar urgentă.

Prof. dr. Radu Carp, directorul Școlii Doctorale de Științe Politice, Universitatea București, „Necesitatea și oportunitatea revizuirii constituționale”: Rolul practicilor politice este mai important decât normele politice / constituționale. În România nu se consemnează practici politice adecvate care să genereze interpretări adecvate ale Constituției. Mai mult, noi nu avem încredere în practici politice pure care pot fi generate în situația eliminării/modificării normelor politice. În principiu. avem nevoie de o Constituție puternică și modernă (aliniată cu situația din Europa a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, care să permită protecția cetățenilor, a se vedea cazul Caracal etc.) și de practici politice adecvate, în locul celor actuale, care sunt viciate / excesive (d.e. utilizarea excesivă a mecanismului ordonanțelor de urgență). Constituția actuală include definiri vagi ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor (d.e. prezumția proprietății. nivelul de trai etc.). În momentul de față, Curtea Constituțională nu are o jurisprudență constantă pe teme constituționale și a devenit un actor politic extrem de important, un fel de "a treia cameră a Parlamentului României". În ultima perioadă, se constată o "plăcere a fructului oprit" prin utilizarea referendumului ca soluție de revizuire a Constituției și nu ca testare a direcției de dezvoltare a societății. Voința societății (manifestată prin referendum), precum și direcțiile de dezvoltare pe care și le aleg cetățenii (marcate/validate prin referendum / consultare populară), trebuie să prevaleze asupra normelor și practicilor politice/constituționale. În momentul de față, este foarte greu ca țările membre UE să reconstruiască/reconfigureze o formulă constituțională proprie, este foarte complicată revizuirea de facto a Constituției. Revizuirea Constituției, dincolo de aceste aspecte, este necesară prioritar ca despărțire de trecut și de practicile politice actuale inadecvate.  Nici un partid din România nu are în prezent reflecții proprii privind revizuirea Constituției (nici măcar opțiuni clar exprimate pentru regimul politic preferat în România). Principala cauză: societatea civilă nu realizează o presiune suficientă.  Concluzii: este necesară revizuirea Constituției României; prima etapă o reprezintă atingerea unui nivel optim de presiune din partea societății civile, către partide și decidenți.

Cosmin Prelipceanu, jurnalist: Domeniul media se deprofesionalizează cu viteză. Există riscul ca prestigiul televiziunii să genereze conduite comportamentale deviante în societate: "avem deja o generație de adulți care a rulat imagini înainte de a citi". Există deja numeroase cazuri documentate privind finanțarea rusească a atitudinilor antieuropene și/sau destinate slăbirii coeziunii europene. Astfel de cazuri paradigmatice se produc în Italia, Franța, Austria, Suedia etc. În numeroase dintre aceste cazuri sunt utilizate și mass-media (în special presa electronică), prin diferite subterfugii și scheme hibride (d.e. morișca de conținuturi și/sau profiluri Facebook care distribuie conținuturi pe baza unor site-uri cu trafic foarte mare). În două cazuri publice sensibile din România (Baia de Aramă și Caracal) s-au consemnat posibile intervenții hibride rusești prin intermediul mass-media (mesaje antiamericane rostogolite sistemic, precum "americanii o vor pe Simona pentru organe", "la Caracal există o rețea de prostituție pentru Deveselu").  În România și UE există prea puține instrumente de combatere a știrilor false.

Dr. Dorin Popescu, Președintele Asociației Casa Mării Negre, coordonatorul filialei ICDE Constanța, „Contextul de securitate în regiunea Mării Negre și în vecinătatea estică a Uniunii Europene”: autorul a realizat, potrivit organizatorilor, o „croazieră geopolitică în regiunea Mării Negre”, cu inventarierea detaliată a amenințărilor la adresa spațiului european care provin din această regiune, văzută ca fiind un laborator de testare a noilor tendințe geopolitice globale.

Lector dr. Mihai Maci, Universitatea Oradea, „Educație și modernizare în Europa de Est”: autorul a inventariat șansele țărilor din est de a propune modele educaționale performante în actuala paradigmă culturală.

Prof. dr. Dacian Dragoș, UBB, „Instrumente legale pentru finanțarea investițiilor publice: achiziții publice, concesiuni, PPP, ajutoare de stat. Mituri si paradigme europene”: speakerul a propus o prezentare tehnică extrem de bine documentată și argumentată despre proceduri de achiziții publice, parteneriate publice private și în general de administrarea bugetelor publice în Uniunea Europeană. Au fost trecute în revistă instrumentele legale pentru finanțarea investițiilor publice (achiziții publice, concesiuni, parteneriat public-privat, ajutor de stat). Organizatorii apreciază că „prezentarea poate fi inclusă în curriculumul obligatoriu al tuturor aspiranților la funcții și posturi în administrația publică din România”.

Dr. Lev Fejes, criminolog, membru în Consiliul Director al ICDE, „Politici de securitate urbană. O privire comparativă”: vorbitorul a prezentat câteva metode de sporire și menținere a securității în mediul urban, accentuând dimensiunea de prevenție a fenomenului – ca în orice domeniu, prevenirea activă este cea mai eficientă modalitate de a diminua activitatea infracțională.

Dr. Dorin Popescu