Prima reuniune a Trilateralei miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, desfășurată la Odesa

Prima reuniune a Trilateralei miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, desfășurată la Odesa

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 15 septembrie 2022, la prima reuniune în format trilateral a miniștrilor afacerilor externe din România, Ucraina și Republica Moldova, desfășurată la Odesa, în Ucraina, alături de omologul de la Chișinău, Nicu Popescu, și omologul ucrainean, Dmytro Kuleba.

La reuniunea trilaterală au participat și miniștrii energiei - din partea României, ministrul Energiei Virgil Popescu - și reprezentanți ai companiilor din domeniul energiei din cele trei state - din partea României, conducerea Transelectrica, invitarea acestora reflectând angajamentul strategic al celor trei țări de a coopera îndeaproape în acest domeniu.

Lansarea acestui format trilateral are ca obiectiv consolidarea cooperării dintre cele trei state vecine, atât în contextul actual marcat de agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și de crizele multidimensionale care afectează Ucraina și Republica Moldova, cât și în perspectiva stabilirii unui mecanism de dialog și coordonare pe termen lung, vizând inclusiv sprijinirea activă de către România a autorităților de la Chișinău și Kiev în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană.

Cu acest prilej, șeful diplomației române a reiterat solidaritatea puternică a României cu poporul ucrainean greu încercat și aprecierea deosebită pentru curajul și eroismul de care cetățenii ucraineni au dat dovadă, evidențiind inclusiv loialitatea membrilor comunității române față de lupta justă contra agresiunii ruse. În context, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat numeroasele măsuri adoptate în plan național pentru a veni în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, pe palierele politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, în sfera dreptului internațional, precum și în plan sectorial. A evocat, în acest sens, ajutorul umanitar oferit celor peste 2,3 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în țara noastră, precum și eforturile cuprinzătoare și continue ale României de a facilita exporturile ucrainene de cereale, menționând că, de la declanșarea agresiunii ruse și până în acest moment, circa 4 milioane tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România.

În ceea ce privește cooperarea în domeniul energiei, accentul a fost pus, în cadrul reuniunii, asupra măsurilor imediate de sprijin care sunt necesare pentru ca Ucraina și Republica Moldova să facă față sezonului rece, dar și asupra măsurilor pe termen lung pentru consolidarea securității energetice a acestora, cu accent pe interconectarea regională, având în vedere și necesitatea combaterii utilizării energiei în scopuri geopolitice. Astfel, a fost convenită încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor și cooperării în domeniul energiei a României, Ucrainei și Republicii Moldova.

De asemenea, ministrul român de externe a subliniat că Republica Moldova rămâne statul vecin cel mai puternic afectat de agresiunea militară rusă în Ucraina, reliefând faptul că România a susținut și va continua să susțină, constant și cuprinzător, Republica Moldova în depășirea acestor provocări fără precedent. Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat, în context, rolul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată la Berlin, la 5 aprilie 2022, de către acesta împreună cu miniștrii de externe din Germania și Franța, instrument care oferă pârghiile necesare pentru accelerarea asistenței financiare și tehnice pentru Chișinău, pentru realizarea reformelor necesare integrării europene.

Reamintind decizia istorică a Consiliului European din iunie 2022 de acordare a statutului de țări candidate la Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, obiectiv strategic pentru care Președintele României și diplomația română au lucrat cu determinare și hotărâre, șeful diplomației române a reiterat angajamentul puternic de sprijin pentru cele două state în procesul integrării europene, atât în cadru bilateral, prin sprijin direct pentru eforturile de reformă, cât și în interiorul Uniunii Europene.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, alături de omologul de la Chișinău, și cu această ocazie solicitarea către Ucraina de a recunoaște în mod oficial inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa “limbă moldovenească” confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, subliniind totodată importanța respectării drepturilor identitare ale românilor din Ucraina, prin asigurarea acelorași standarde de care se bucură și etnicii ucraineni din România, în conformitate de altfel și cu declarațiile din luna aprilie 2022 ale Președintelui Zelenski.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a adresat celor doi omologi invitația de a se reuni în același format trilateral în România, până la finalul anului.

La finalul reuniunii, a fost adoptat un comunicat comun al miniștrilor afacerilor externe și ai energiei din România, Ucraina și Republica Moldova, care poate fi consultat aici: https://www.mae.ro/node/59615.

Transmitem, mai jos, intervenția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul declarațiilor comune de presă:

Mulțumesc foarte mult, dragă Dmytro, pentru că ne-ai găzduit astăzi aici la Odesa.

Dragă Dmytro, Dragă Nicu,

Astăzi, așa cum ați auzit deja, avem un moment cu adevărat istoric: este vorba despre inaugurarea Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova, în formatul miniștrilor afacerilor externe.

Este prima astfel de reuniune, la care am invitat și pe colegii noștri, miniștrii energiei - cu mine este domnul ministru al energiei, Virgil Popescu. De asemenea, am invitat reprezentanți ai companiilor energetice din statele noastre, pentru a demonstra angajamentul nostru strategic de a coopera îndeaproape în acest domeniu.

Accentul pus pe domeniul energiei la această reuniune a Trilateralei nu este întâmplător, pentru că el reflectă preocupările noastre comune în aceste vremuri de război, când trebuie să contracarăm utilizarea energiei în scopuri geopolitice și, în același timp, când asigurarea securității energetice și a funcționării în condiții optime a piețelor energiei  rămân mize majore, mai ales în perspectiva următorului sezon rece.

Agenda noastră a fost densă, am discutat atât chestiuni politice, cât și chestiuni tehnice, dar am dorit prin întâlnirea noastră să dăm un semnal politic puternic privind dorința și capacitatea noastră, precum și necesitatea de a construi o cooperare durabilă, esențială în această perioadă, în contextul impactului războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.

Am discutat, în mod evident, despre situația de securitate și ne înclinăm în fața curajului și luptei eroice a poporului ucrainean. Am văzut ultimele vești bune din teren, de pe front. Este esențial ca acest război de agresiune să se încheie cu restabilirea suveranității Ucrainei asupra întregului său teritoriu.

Spun și acum, cu aceeași convingere, ceea ce am spus în toată această perioadă: sunt absolut convins că Ucraina va învinge.

România a fost din prima clipă alături de poporul ucrainean și de Ucraina și vom continua să sprijinim Ucraina ca și până acum, cu toată deschiderea, puterile și capacitățile noastre, pe toate planurile.

Am adoptat numeroase măsuri în sprijinul  Ucrainei, măsuri în plan intern, de exemplu, pentru a veni în sprijinul refugiaților ucraineni, în număr de peste 2,3 milioane, care au trecut frontiera cu România.

De asemenea, am prezentat astăzi eforturile cuprinzătoare și continue ale României pentru a facilita exporturile ucrainene de cereale. De la declanșarea agresiunii ruse și până în prezent, aproape 4 milioane de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin România către terțe piețe, iar solicitările pentru tranzitul prin România al grânelor ucrainene continuă să crească. De aceea, vom continua eforturile noastre pentru a acționa ca un hub de tranzit și de export pentru cerealele din Ucraina.

De asemenea, vorbeam mai devreme şi despre atrocitățile care au fost comise de către agresor în Ucraina. Încălcările dreptului internațional umanitar nu trebuie să rămână nepedepsite. România a sprijinit și va continua să sprijine Curtea Penală Internațională, atât financiar, cât şi cu expertiză.

De asemenea, acum două zile România a depus Declarația de Intervenție  în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție, în diferendul care are ca subiect Acuzațiile de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, decizie care vine la solicitarea Ucrainei și pe care colegul și prietenul meu Dmytro ne-a adresat-o personal cu ocazia vizitei sale la București, în aprilie. Sunt onorat să conduc echipa de experți a României în calitate de Agent în fața Curții Internaționale de Justiție în acest caz.

La rândul său, Republica Moldova este un stat extrem de afectat, poate cel mai afectat de războiul din Ucraina, în plan multidimensional.

România a susținut constant și cuprinzător Republica Moldova și va continua să o facă, pentru a face față provocărilor fără precedent generate de acțiunile Federației Ruse. Și am amintit în acest sens și astăzi rolul pe care Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care am lansat-o alături de Germania și de Franța în luna aprilie și apoi prin conferința pe care am găzduit-o la București, pe 15 iulie, pentru a susține reforma necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Evident, România a susținut în mod puternic acordarea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova și vom continua să susținem eforturile de reformă și parcursul european al celor două state vecine.

Ştim din propria experiență că drumul european nu este nici simplu și nici ușor, dar este singura opțiune cu adevărat viabilă care poate să ducă la prosperitate, la stabilitate și dezvoltare pentru toți cetățenii Republicii Moldova și Ucrainei.

O altă temă pe care am discutat-o astăzi s-a referit la respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale, inclusiv în ce privește comunitatea românească din Ucraina.

Etnicii români din Ucraina sunt cetățeni loiali și fideli ai statului ucrainean, care s-au alăturat la începutul agresiunii ruse și au sprijinit fără rezerve întregul efort de război.

Prin urmare, am subliniat importanța respectării drepturilor identitare ale cetățenilor ucraineni de origine română, inclusiv pe baza declarației domnului Președinte Zelenski, care a afirmat în luna aprilie că românii din Ucraina se vor bucura de aceleași același nivel de protecție, "în oglindă", ca și ucrainenii din România.

De asemenea, am reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa ,,limbă moldovenească”, confirmată în aprilie 2021 de partea ucraineană, să fie recunoscută inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”.

În ceea ce privește subiectul energiei, cu care închei prezentarea mea de acum, este foarte important ca apelul nostru să fie asculta: e vorba despre apelul către Rusia să înceteze conduita iresponsabilă în ceea ce privește centrala nucleară de la Zaporoje.

Este necesară demilitarizarea zonei din jurul centralei nucleare și reluarea controlului de către Ucraina al acestei centrale.

În ceea ce privește cooperarea noastră trilaterală în domeniul energiei, am convenit ca aceasta să fie intensificată.

Colegii noștri, miniștrii energiei, vor da mai multe detalii, dar vreau și eu să subliniez importanța politică pe care o are decizia pe care am luat-o astăzi de a încheia un acord trilateral pentru a stimula creșterea interconectivității între cele trei state.

Deci, am avut astăzi o agendă extrem de bogată, foarte ambițioasă, cu o puternică substanță politică, iar în ceea ce privește România, ne angajăm în mod substanțial și aplicat pentru a continua să sprijinim pe toate aspectele pe care le-am discutat astăzi pe prietenii noștri din Republica Moldova și din Ucraina. Vă mulțumesc.