NATO gata să acționeze în Kosovo dacă tensiunile cu Serbia escaladează

NATO gata să acționeze în Kosovo dacă tensiunile cu Serbia escaladează

Alexandru Crenganiș

 

Un comandant adjunct al misiunii NATO de menținere a păcii în Kosovo a declarat că Alianța este "pregătită să acționeze" și chiar pregătită să crească numărul trupelor în regiune dacă apar probleme pe fondul noului blocaj al licențelor de vehicule între Kosovo și Serbia.

Generalul de brigadă Luca Piperni le-a spus jurnaliștilor de la sediul Forței Kosovo (KFOR) din capitala kosovară Pristina: "Suntem vigilenți și pregătiți să acționăm... dacă avem o creștere a tensiunilor, dar putem să ne bazăm și pe forțele de rezervă, pe care le putem apela în cel mai scurt timp".

Serbia nu recunoaște fosta sa provincie Kosovo ca stat independent, iar 10 ani de discuții mediate de UE menite să normalizeze relațiile diplomatice și alte relații reciproce au eșuat până acum.

Guvernul kosovar a stabilit data de 31 octombrie a.c. pentru impunerea unor cerințe "reciproce" de înmatriculare locală pentru vehiculele care traversează frontiera kosovaro-sârbă, cerințe similare cu cele deja solicitate de autoritățile sârbe.

Piperni a numit situația actuală “calmă, dar tensionată” și a declarat că nu poate exclude riscul unor noi tulburări sau violențe în nordul Kosovo, pe măsură ce termenul limită se apropie.

Problema înmatriculării vehiculelor și refuzul de a respecta documentele de identitate reciproce au ridicat de mult timp probleme practice în special în nordul Kosovo, unde etnicii sârbi sunt majoritari.

Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a anunțat recent un acord de compromis cu privire la distribuirea documentelor de ieșire și de intrare, în care Serbia a fost de acord să elimine documentele de intrare și de ieșire pentru deținătorii de legitimații din Kosovo, iar  Kosovo a fost de accord să nu le introducă pentru deținătorii de legitimații sârbe.

Borell a salutat acest acord ca pe o "soluție europeană" la o problemă încăpățânată în Balcani, unde războaiele alimentate etnic au ucis peste 130.000 de oameni în timpul și după destrămarea Iugoslaviei, în anii 1990.

Pe 19 septembrie a.c., Vucic a declarat că a respins efortul unui reprezentant al UE de a-i oferi un document de compromis și a sugerat că țara sa se confruntă cu problema respectivă indiferent dacă „acceptă” sau nu aderarea Kosovo la Națiunile Unite.

„Dacă situația se deteriorează, suntem gata să intervenim, suntem gata să fim la mijloc între protestatari și organizațiile de securitate”, a spus Piperni. „Avem suficiente forțe pentru a face față situației... Cu această cantitate de trupe putem pune capăt oricărui fel de creștere a tensiunilor în regiune”.