Noi confruntări între Azerbaidjan și Armenia
Alexandru Crenganiș
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan a reizbucnit recent, la 13 septembrie a.c.
Armenia şi Azerbaidjan au anunţat în data de 13 septembrie a.c. confruntări de amploare la graniţă, soldate cu moartea a cel puțin 49 de soldați armeni, în cea mai recentă izbucnire a violenţelor dintre cele două ţări. Erevanul a spus că Baku „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean și a cerut asistență militară din partea Moscovei.
Premierul armean Nikol Pașinian a acuzat Baku că a atacat orașe armene pentru că nu a vrut să negocieze statutul Nagorno-Karabah, o enclavă din cadrul Azerbaidjan care este în mare parte populată de etnici armeni.
În schimb, Azerbaidjanul, care a acuzat Armenia că efectuează activități de culegere a informațiilor de-a lungul graniței și că mută armamente în regiune, a transmis că pozițiile sale militare au fost atacate de Armenia. Baku a mai spus că a înregistrat victime, însă nu a divulgat numărul acestora.
„În data de 13 septembrie, Azerbaidjanul a lansat un bombardament intens, cu artilerie şi arme de foc de calibru mare, împotriva poziţiilor militare armene în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk”, a anunţat Ministerul armean al Apărării, care a subliniat că Azerbaidjanul ar fi folosit şi drone.
La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor de graniţă Dashkesan, Kelbajar şi Lachin, adăugând că s-au înregistrat pierderi în rândul armatei azere.
După prima zi de conflict, cele două state au raportat aproape 100 de morți. Ministerul Apărării de la Baku a declarat că "50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei", în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puţin 49 dintre soldaţii săi.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a prezidat o sesiune a Consiliului intern de Securitate imediat după începerea atacurilor. Consiliul a decis să se adreseze Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și Consiliului de Securitate al ONU, „cu privire la agresiunea împotriva teritoriului suveran al Republicii Armenia”.
Înainte de această întâlnire, premierul Pashinyan a avut o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a oferi acestuia „detalii despre acțiunile provocatoare și agresive ale forțelor armate azere” împotriva teritoriului suveran armean.
Premierul armean a vorbit și cu președintele francez Emmanuel Macron, pe care l-a informat despre „operațiunile militare provocatoare și agresive” împotriva Armeniei. Premierul „a subliniat importanța unei reacții adecvate a comunității internaționale”.
Pashinyan și Putin „au convenit să mențină contactul operațional”, potrivit declarației. Între timp, Macron „a considerat drept inacceptabilă o escaladare suplimentară a tensiunii”.
Armenia şi Azerbaidjan au convenit o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după numai câteva minute, au anunţat media azere, potrivit Reuters.
Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a declarat că este îngrijorat de faptul că Rusia ar putea încerca să „agite apele” în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia pentru a distrage atenția de la Ucraina, potrivit The Guardian. Blinken a cerut „încetarea imediată a oricăror ostilități militare”.
De asemenea, și Uniunea Europeană a cerut încetarea ostilităților și a îndemnat la calm. Președintele Consiliului European a avut o discuție în acest sens cu cei doi lideri.
Armenia a cerut sprijinul OTSC, dar Rusia a refuzat să intervină în conflict. Șeful Statului Major Întrunit al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Anatoli Sidorov, a declarat, pe 15.09.2022, că organizația nu are în vedere trimiterea unui contingent militar în Armenia.
“Să nu anticipăm. Vreau doar să spun că, pe 13 septembrie, șefii noștri de state au declarat în unanimitate că această problemă care există între Republica Armenia și Azerbaidjan ar trebui rezolvată prin metode politice și diplomatice”.
În data de 15 septembrie a.c. a fost semnat un nou armistițiu. Agenţiile de presă ruse l-au citat pe Armen Grigorian, secretarul Consiliului de Securitate din Armenia, care a declarat televiziunilor armene: ”Graţie implicării comunităţii internaţionale, s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului”. În anunţ se arată că armistiţiul a intrat în vigoare de câteva ore. Ministrul Apărării din Armenia a declarat anterior că focurile de armă din zona de graniţă au încetat.
Insă acest armistițiu a fost încălcat din nou câteva zile mai târziu. În declarațiile publicate de ministerele apărării din cele două țări, cele două părți se acuză reciproc că au tras primele focuri de armă în reluarea confruntărilor purtate peste granița comună.
„În ziua de 23 septembrie, unități ale forțelor armate azere au încălcat din nou regimul de încetare a focului, trăgând din diferite poziții împotriva pozițiilor de luptă armene situate în zona de est a frontierei armeano-azere", a declarat Ministerul Apărării din Armenia într-o postare pe Facebook.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a remis presei o declarație în care acuză Armenia că a deschis primul focul încălcând armistițiul. Baku a declarat că forțele armate ale Armeniei au deschis focul din trei zone diferite peste granița comună, „lovind intermittent pozițiile forțelor armate azere cu arme de calibru mic mixte” timp de nouă ore, începând cu miezul nopții. Ministerul a adăugat că a luat „măsuri de ripostă adecvate".
Se pare că Uniunea Europeană a reușit deocamdată să pună capăt luptelor după ce, la 7 octombrie a.c., Armenia și Azerbaidjanul au acceptat trimiterea unei misiuni UE la granița lor comună.
Pe 7 octombrie a.c., Consiliul European a anunțat că premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev s-au întâlnit în prezența președintelui CE Charles Michel și a liderului francez Emmanuel Macron, în marginea primei reuniuni la nivel înalt a Comunității Politice Europene.
Pașinian a acceptat să „faciliteze o misiune civilă a UE de-a lungul graniței cu Azerbaidjan”, în timp ce Azerbaidjan a „acceptat să coopereze cu misiunea”, se spune într-un comunicat oficial al Consiliului European,
Misiunea civilă a blocului pan-european ar trebui să înceapă mai târziu luna aceasta, se mai spune în documentul citat, care adaugă că următoarea întâlnire a unei comisii de delimitare a graniței va avea loc la Bruxelles la sfârșitul lui octombrie a.c.
Potrivit declarației, cele două părți au reafirmat că își recunosc una alteia suveranitatea și integritatea teritorială.
Pe 14 octombrie a.c., la Erevan a ajuns o misiune de evaluare și pregătire tehnică, iar în data de 17 octombrie a.c. la Bruxelles a fost decis bugetul misiunii de monitorizare a delimitării frontierei și a avut loc prezentarea mandatului oficial pentru cele două luni cât va dura misiunea, urmând ca până la sfârșitul acestei luni întreaga misiune să fie dislocată în teren.
Se pare că, pentru prima dată de la izbucnirea conflictului dintre cele două state, asistăm la un proces de pace din care Moscova nu face parte. Experții pun această absență a Moscovei din proces pe situația militară și diplomatică a Moscovei după invadarea Ucrainei.
Situația actuală reprezintă o oportunitate uriașă pentru UE din punct de vedere geopolitic. Dacă acest proces va fi dus la bun sfârșit și dacă Rusia nu va interveni, va fi un lucru extrem de benefic atât pentru regiune, dar și pentru România.
Este greu de crezut însă că Rusia nu va interveni în acest proces, deoarece ar pierde substanțial influența în această regiune. În contextul ultimelor evenimente din Ucraina, apreciez că Moscova va face orice pentru a nu-și pierde influența în Caucazul de Sud. Dealtfel, președintele rus Vladimir Putin a anunțat recent că va organiza o nouă întâlnire trilaterală cu liderii armean și azer, pe teritoriul Federației Ruse.
