Premierul Suediei este gata să reia negocierile cu Turcia când Ankara este pregătită

Alexandru Crenganiș

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că este gata să reia negocierile blocate cu Turcia privind cererea Suediei de aderare la NATO, de îndată ce Ankara este pregătită.

Finlanda și Suedia au căutat să adere la NATO la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia anul trecut și, în timp ce majoritatea statelor membre au ratificat cererile, Turcia încă nu și-a dat aprobarea în ceea ce trebuie să fie un proces unanim de aprobare a candidaturii.

Cele trei națiuni au ajuns anul trecut la un acord privind facilitarea acordului Turciei, dar Ankara a suspendat discuțiile luna trecută, deoarece tensiunile au crescut în urma protestelor de la Stockholm, unde un politician de extremă dreapta a ars o copie a cărții sfinte musulmane, Coranul.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să calmăm situaţia. Este greu să ai discuţii bune când lucrurile ard literalmente în jurul tău”, a spus Kristersson într-o conferinţă de presă în timpul unei vizite în capital Estoniei, Tallinn.

Oficialul suedez a adăugat că precondiţiile pentru reluarea discuţiilor sunt bune, dar că, odată cu alegerile din Turcia, în mai, este de înţeles că Ankara se concentrează pe politica internă. „De îndată ce sunt pregătiţi (pentru discuţii), noi suntem evident gata”, a spus Kristersson.

Turcia a declarat săptămâna trecută că vede pozitiv cererea Finlandei, dar nu o susţine pe cea a Suediei, deşi cei doi vecini nordici încearcă să adere la NATO în acelaşi timp.

Preşedintele finlandez, Sauli Niinistö, a declarat recent că el speră ca Finlanda şi Suedia să devină în curând membre.

„Scopul este să fie acceptate cât mai curând posibil ambele, Finlanda şi Suedia”, a spus Niinistö într-o conferinţă de presă comună cu guvernatorul general al Canadei, aflat în vizită la Helsinki.

Finlanda şi Suedia progresează în deplină „co-înţelegere” şi rămân în contact strâns cu cartierul general al NATO, Casa Albă şi Turcia, a adăugat Niinistö.

Potrivit prim-ministrului eston Kaja Kallas, o zonă baltică mai largă ar beneficia în urma aderării Suediei şi Finlandei.

„Pentru securitatea regiunii noastre, ar fi mai bine dacă ambele ţări ar adera simultan” la Alianţa Nord-Atlantică, a mai declarat oficialul eston.