Alegeri anticipate contestate în Azerbaidjan
Dr. Dorin Popescu
Trei misiuni internaționale de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din Azerbaidjan, de la 9 februarie a.c. (Misiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Misiunea Adunării Parlamentare a OSCE și Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor), au evidențiat că scrutinul s-a desfășurat cu numeroase încălcări ale legislației electorale.
Potrivit evaluărilor preliminarii ale celor trei misiuni internaționale, alegerile nu au fost democratice și nu s-au desfășurat în conformitate cu normele europene, în consecință nu se poate aprecia că rezultatele acestor alegeri reprezintă voința populației țării.
Coordonatorul special al Misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, Andrei Gherasimov (șeful Misiunii de observare), a apreciat că limitările legislative și mediul politic au împiedicat exercitarea unui concurențe reale la alegeri. Alte evaluări: au lipsit discuțiile politice în spațiul public; alegătorii nu au avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul la alegere; numeroși candidați și-au exercitat posibilitatea de utilizare a rețelelor de socializare pentru discuții cu alegătorii, însă acest aspect nu poate compensa absența campaniilor în mass-media tradiționale; numeroase recomandări ale Comisiei de la Veneția și ale OSCE privind libertatea presei și înregistrarea candidaților nu au fost implementate; nu au fost îndeplinite deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului în privința a 23 de cazuri de încălcare a dreptului la alegeri libere (inclusiv decizia privind posibilitatea de a candida a lui Ilgar Mammedov).
Coordonatorul Misiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Frank Schwabe, a declarat că au fost constatate numeroase încălcări ale legislației electorale, în special la numărarea voturilor. În pofida garanțiilor constituționale privind exprimarea opiniei, libertatea presei și accesul la informații, acestea au fost semnificativ limitate prin legi organice. Mass-media nu au oferit alegătorilor informații cu privire la concurenți și platforme. Nu au existat discuții politice în spațiul public care să informeze minimal alegătorii. În ziua alegerilor au fost evaluări negative privind desfășurarea scrutinului la cca 7% din secțiile de vot, ceea ce probează nereguli procedurale sistemice. Au fost observate numeroase cazuri de completare defectuoasă a buletinelor și de vot colectiv. Procesul de numărare a voturilor a fost evaluat negativ, prioritar din rațiuni de transparență limitată.
Coordonatorul Misiunii Adunării Parlamentare a OSCE, Elona Hoxha-Gjebrea, a declarat că absența condițiilor pentru dezbateri publice nu a oferit alegătorilor posibilitatea reală de a cunoaște programele candidaților. În ziua votului au fost semnalate mai multe încălcări. Au fost constatate absența unor buletine de vot (37 cazuri), nesemnarea buletinelor de vot de către alegători (9%), încălcări ale legislației electorale de tip „carusel” (5%), încălcarea secretului votului (4%) etc.; la 44 de secții electorale a fost sesizată prezența polițiștilor, a militarilor, reprezentanților serviciilor de securitate sau a funcționarilor publici. Numărarea voturilor a fost evaluată negativ în 66 de secții.
Reprezentanții organismelor internaționale au apreciat că asigurarea drepturilor și libertăților principale în Azerbaidjan generează în continuare serioase îngrijorări. Persoanele care aduc critici la adresa regimului de la putere sunt expuse unor riscuri serioase.
Șeful Centrului de monitorizare a alegerilor și de analiză a democrației, Anar Mamedli, a apreciat că au fost descoperite cazuri în care votanții nu figurau pe listele electorale (la 48% din cazurile monitorizate); încălcări ale confidențialității votului au fost constatate în 38% din spețele monitorizate; una dintre principalele nereguli a reprezentat-o completarea defectuoasă a buletinelor de vot. În 53% din cazuri rezultatele alegerilor au fost reflectate corect în protocoalele electorale. În ziua alegerilor au fost constatate numeroase cazuri de presiune asupra alegătorilor și chiar asupra candidaților; presiunea asupra acestora a reprezentat în mod permanent una dintre cele mai grave nereguli ale procesului electoral din Azerbaidjan. Concluzia Centrului: alegerile anticipate de la 9 februarie a.c. s-au desfășurat cu încălcarea legislației Republicii Azerbaidjan, nu corespund normelor internaționale în domeniu, nu reflectă voința liber exprimată a populației țării.
Astăzi au avut loc acțiuni sporadice de protest public, la Baku, împotriva alegerilor de duminică.
Unul din liderii partidului de opoziție „Umid / Speranța”, Igban Agazade, a apreciat că rezultatele alegerilor sunt nedemocratice și nu exprimă voința poporului; potrivit acestuia, în numeroase secții de votare au fost serioase încălcări ale legislației electorale din partea organelor de ordine.
Secretarul executiv al partidului “Alternativa Republicană”, Natik Djafarli, a apreciat că “iluziile pe care le-au nutrit unii cetățeni cu privire la eventuale schimbări în țară au sucombat. Este imposibilă realizarea unor schimbări în acest moment. Majoritatea populației nu a ieșit la vot, iar voturile acestor oameni au fost falsificate. Au fost alegeri rușinoase”.
Consiliul Național al Forțelor Democratice a apreciat că alegerile au fost falsificate în mod masiv și că acestea nu exprimă voința populației țării. Consiliul nu va recunoaște rezultatele acestor alegeri. Potrivit datelor Consiliului, la alegeri ar fi participat în mod real cca 10%-15% din populația țării, o rată catastrofală pentru putere, care arată că majoritatea populației a boicotat aceste alegeri. Consiliul apreciază că procesul electoral a fost încă de la început ilegitim. Noul Parlament nu reprezintă poporul azer, potrivit declarației Consiliului. Consiliul cere populației țării și comunității internaționale să nu recunoască rezultatele acestor alegeri, întrucât poporul azer a fost lipsit de dreptul constituțional de a alege. Consiliul cere comunității internaționale, de asemenea, să exercite presiuni asupra guvernului Azerbaidjanului pentru renunțarea la conducerea autoritaristă și adoptarea de sancțiuni împotriva acestui guvern.
Partidul Musavat contestă, de asemenea, rezultatul alegerilor, apreciază că acestea s-au desfășurat într-un mediu nedemocratic, cu un cadru legal inadecvat și fără asigurarea unei competiții politice cu șanse egale. Musavat cere nerecunoașterea alegerilor și desfășurarea de noi alegeri parlamentare.
Ca notă discordantă, ministerul azer de externe a emis o declarație în care precizează că alegerile s-ar fi desfășurat în conformitate cu legislația țării și cu obligațiile internaționale.
Premierul Georgiei l-a felicitat telefonic pe președintele azer pentru victoria în alegeri a partidului condus de acesta.
Președintele azer l-a primit pe șeful Misiunii de observare a Comunității Statelor Independente / CSI, una dintre singurele misiuni internaționale al căror raport privind derularea scrutinului este favorabil autorităților de la Baku.
