Diplomația în sprijinul economiei globale: acordul OPEC+, sprijinit teoretic de G20
Dorin Popescu
Două decizii adoptate ieri, în formatele OPEC+ și G20, par a grăbi sfârșitul “crizei actuale a petrolului”, cea mai gravă criză de pe piața petrolului din ultimele decenii.
Notă: În ultimele săptămâni, preţul petrolului a scăzut dramatic pe piețele internaționale, la cele mai mici prețuri de după criza din 2008-2009. Preţul de referinţă al barilului, utilizat de OPEC, s-a depreciat astfel inclusiv cu cca 60% comparativ cu vârful atins pe 6 ianuarie 2020 (70,87 dolari). Scăderea s-a produs pe fondul diminuării cererii pe piețe din cauza expansiunii pandemiei de coronavirus, precum și al înăspririi competiției dintre Arabia Saudită şi Rusia pentru supremația în domeniu și menținerea/extinderea piețelor proprii de desfacere. Prețul petrolului Brent, care a atins în martie a.c. cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani, a fost tranzacționat joi in jurul valorii de 32 de dolari pe baril, jumătate față de nivelul de la sfârșitul anului 2019.
Pentru soluționarea acestei crize s-au implicat în mod activ președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, precum și regele Salman Bin Abdulaziz al Arabiei Saudite și prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Aceștia au avut vineri mai multe consultări telefonice, pentru a obține un acord cât mai larg al exportatorilor de petrol pentru soluții care să rezolve actuala “criză a petrolului” – criză provocată de diminuarea drastică, pe piețele internaționale, a prețului barilului de petrol.
Vineri s-a reușit convenirea unui acord în așa-numitul format “OPEC+” (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol / OPEC plus țări partenere, prioritar Rusia), pentru reducerea producției totale de petrol cu 10 milioane de barili / zi de către țările semnatare ale acordului. Arabia Saudită (cel mai important exportator de petrol din OPEC) și Rusia vor acoperi împreună cca jumătate din această reducere.
O reducere adițională a producției, de 5 milioane de barili de petrol pe zi, va proveni din partea altor țări; s-a solicitat astfel “și altor țări” (în principal SUA și Canada) să sprijine aceste eforturi și “să contribuie la efortul general de stabilizare a pieței internaționale”.
Notă: Cantitatea de 10 milioane de barili de petrol pe zi, asumată prin acordul OPEC+, este echivalentă cu 10% din livrările globale de țiței.
Acordul a fost încheiat pentru o perioadă de doi ani, până în aprilie 2022. Reducerea convenită a producției de petrol se va aplica în lunile mai și iunie 2020, începând de săptămâna viitoare. Acordul prevede totodată reduceri succesive etapizate până în aprilie 2022. Limitarea producției va continua cu o reducere de 8 milioane barili / zi (din iulie până la finele anului 2020) și, respectiv, 6 milioane barili / zi în 2021 și ianuarie-aprilie 2022.
OPEC+ va monitoriza respectarea angajamentelor și evoluția pieței internaționale.
La acest acord s-au raliat 23 de state, în principal (dar nu numai) membre ale OPEC. Statele care au susținut și convenit acest acord sunt: Algeria, Angola, Congo, Guineea Ecuatorială, Gabon, Irak, Kuwait, Nigeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (țări membre OPEC), Azerbaidjan, Bahrein, Brunei, Kazahstan, Malaiezia, Mexic, Oman, Rusia, Sudan, Sudanul de Sud (state nemembre OPEC, dar care participă la acord), la care se adaugă Iran, Libia și Venezuela.
Grupul OPEC+ a condiționat aplicarea acordului privind reducerea producției de petrol de participarea Mexicului. Inițial, Mexicul a refuzat să participe la diminuarea producției petrolifere și a părăsit întâlnirea Organizației Statelor Producătoare de Petrol (OPEC) fără să aprobe înțelegerea. Eliminarea blocajului impus de Mexic s-a realizat ulterior, prin negocieri directe între președinții SUA și Mexicului, în urma cărora s-a decis în plan bilateral (SUA, Mexic) un efort comun de reducere a producției de petrol. Practic, președintele american l-a convins pe omologul său mexican să accepte reduceri corelate ale producției de petrol, în linie cu cele asumate pe plan mondial.
La acordul OPEC+ s-au aliniat ulterior, la nivel declarativ, țările din G20, la lobby-ul comun al SUA și Rusiei: ulterior, în aceeași zi, vineri, a avut loc reuniunea miniștrilor energiei în formatul G20, la care reprezentanții Rusia și SUA au solicitat sprijinirea, de către țările G20, a acordului OPEC+. Oficialii G20 au decis să sprijine doar teoretic acordul OPEC+, participând astfel la efortul general de a resuscita prețul pe baril. Ulterior reuniunii, miniștrii G20 au declarat într-un comunicat că membrii G20 “sunt hotărâți să adopte toate măsurile necesare și imediate pentru a asigura stabilitatea pieței de energie”. Totodată, obligații exprese ale țărilor din G20 care nu fac parte din OPEC+ de a aplica aceste restricții nu există, iar comunicatul final nu prevede în mod expres acoperirea reducerii suplimentare de 5 milioane de barili / zi, cerută de OPEC+.
Arabia Saudită este nemulțumită parțial de decizia G20, care nu își asumă în mod clar angajamentul de reducere cu 5 milioane de barili / zi a producției, ca replică și efort suplimentar la reducerea cu 10 milioane de barili pe zi a producției țărilor OPEC+. Nemulțumiri suplimentare ale Arabiei Saudite sunt legate și de Mexic, neexistând garanții privind onorarea, de către Mexic, a angajamentelor asumate în urma negocierii bilaterale cu SUA.
Analiștii vorbesc în acest context despre o victorie diplomatică a SUA și Rusiei, care, în formatul bilateral și trilateral (cu Arabia Saudită), au reușit să dezamorseze (cel puțin deocamdată) această criză și au constrâns Arabia Saudită (și, separat, Mexicul) să accepte acordul de mai sus.
Notă: SUA produc în prezent cca 15 milioane de barili pe zi, Arabia Saudită - cca 12 milioane de barili pe zi, iar Rusia - cca 10 milioane.
În pofida acordului OPEC+ și al sprijinului acordat de G20, criza generată de scăderea prețului petrolului ar putea continua. Experții nu sunt convinși că măsurile descrise mai sus, adoptate ieri, sunt suficiente. Prețul barilului de petrol a continuat să scadă, vineri, la tranzacționarea anterioară reuniunii miniștrilor energiei din țările G20.
Reducerea livrărilor de petrol cu 15 milioane de barili pe zi nu va fi suficientă pentru a opri umplerea rapidă a facilităților de stocare. Președintele american a avertizat Arabia Saudită cu măsuri punitive dacă nu rezolvă problema ofertei excedentare de pe piață.
Persistă numeroase întrebări cu privire la aplicarea de facto a acestui acord. Însă, în condițiile în care acest acord se va aplica totuși (inclusiv cu angajamentele privind reducerea corelată de 5 milioane de barili / zi din partea țărilor nemembre OPEC+), s-ar putea vorbi în acest caz de o victorie (fie și parțială) a diplomației în perioadă de criză.
Implicarea activă, în acest sens, a liderilor SUA, Rusiei și Arabiei Saudite, pentru rezolvarea în format trilateral a temei petrolului, este de bun augur.
