Bătălia pentru Casa Albă

Alexandru-Marian Crenganiș

Anul acesta vor avea loc în Statele Unite alegeri prezidenţiale. Acestea se desfășoară, conform tradiţiei, în luna noiembrie, mai exact pe 3 noiembrie, ceea ce înseamnă că deja s-a dat, de facto, startul campaniei electorale peste Ocean; criza din sănătate creată de noul coronavirus poate afecta în diferite moduri organizarea și derularea acestor alegeri. Din partea Partidului Republican candidează actualul preşedinte Donald J Trump, care doreşte un nou mandat la Casa Albă, iar din partea Partidului Democrat va fi desemnat oficial fostul vice-preşedinte al Americii Joe Biden, după o luptă foarte strânsă cu senatorul Bernie Sanders, încheiată cu o retragere din cursă a ultimului.

Actuala pandemie afectează deja procesul electoral. Deocamdată este greu de zis dacă această criză creează un avantaj cert pentru o tabără sau alta, însă există mai multe sondaje apărute în mass-media americane care arată că Joe Biden ar avea în prezent un avans de câteva procente în faţa lui Donald Trump. Este posibil ca, dacă Statele Unite vor găsi un tratament sau un vaccin anti-coronavirus până în luna noiembrie a.c., acest fapt să fie privit fără dubii de către electorii americani ca fiind un mare succes pentru actualul preşedinte, iar șansele acestuia de a fi reales vor crește substanțial.

În aceste timpuri grele, şi campaniile electorale au trebuit să se schimbe odată cu adoptarea măsurilor limitative de distanţare socială. Competiţia pentru Casa Albă va fi câştigată de către candidatul care va fi mai creativ şi care va găsi metode noi care să mobilizeze electoratul. De aceea, candidaţii au ajuns să îşi prezinte programele politice în mediul virtual, iar mutarea campaniei în mediile on-line poate reprezenta şi o vulnerabilitate deoarece electoratul poate fi manipulat foarte uşor, iar mesajul real al candidaților va fi deturnat.

Donald Trump poate avea un avantaj suplimentar în această cursă deoarece, spre deosebire de candidatul opoziţiei, liderii sau partidele aflate la putere au toate pârghiile guvernamentale la dispoziție pentru transmiterea de mesaje. Acest lucru poate reprezenta şi o mare problemă, deoarece luarea măsurilor de distanţare socială riscă să ducă la pierderea alegerilor.

Candidaţii din partea Partidului Republican au criticat în ultima perioadă în termeni extrem de duri renunţarea, de către Administraţia Trump, la principiile liberale care au definit politica SUA. De asemenea, aceştia au criticat politica de izolare a preşedintelui Trump şi lipsa de intervenţie a Statelor Unite în diverse regiuni din lume, mai ales în acele situaţii care ţin efectiv de securitate. Donald Trump a contracarat aceste atacuri şi cu fiecare ocazie nu a ezitat să laude creşterea economică a SUA realizată sub conducerea sa. De asemenea, Donald Trump a atacat de fiecare dată Partidul Democrat, numindu-i pe liderii acesteia inclusiv „socialişti”.

Bătălia dintre Donald Trump şi Partidul Democrat se dă de mai mulţi ani. Democraţii au reuşit chiar să îl ancheteze pe Donald Trump pentru implicare în politica internă a Ucrainei, dar Senatul a hotârât că Donald Trump este nevinovat. De asmenea, democraţii s-au opus (și se opun) sistemic proiectelor venite de la Casa Albă, mai ales celui ce ţinea de construirea zidului la graniţa dintre Statele Unite şi Mexic.

În interiorul Partidului Democrat, competiţia pentru nominalizarea ca şi candidat unic la funcţia de preşedinte al SUA s-a dat între Barnie Sanders şi fostul vice-preşedinte al SUA, Joe Baiden, mai ales după aşa numitul Super Tuesday. De această dată, în cursa pentru nominalizare s-a consemnat și o diversitate extrem de mare a candidaţilor – latino-americani, femei, oameni noi, tineri din politică, persoane LGBT etc.

Alegătorii democraţi au dorit înainte de toate o unitate mai mare în cadrul partidului. Aceştia sunt dispuşi să susţină orice candidat care poate să îl învingă pe Donald Trump. Conform datelor sociologice, alegătorii democraţi consideră că statul trebuie să îi ajute pe cei săraci, pledând totodată și pentru contractarea de asigurare medicală de către întreaga populație a SUA. Pe plan extern, aceştia doresc o politică externă echilibrată.

În cele din urmă, alegătorii democraţi au ales ca bătălia finală să se dea între Joe Biden şi Barnie Sanders. Aceştia au avut un avantaj clar față de restul candidaților. Primul a fost avantajat de renumele său, iar cel de-al doilea a avut sprijinul tinerilor. Susţinătorii lui Barnie au fost în mare parte tinerii sub 35 de ani.

Strategia lui Sanders a avut la bază coalizarea simpatizanţilor proveniţi din clasa muncitoare, a votanţilor minoritari şi a tinerilor. Cu ajutorul acestora, Sanders a reuşit să câştige alegerile primare din statele Iowa şi New Hampshire (câștigarea alegerilor primare în aceste state l-a propulsat imediat pe lista favoriţilor). Pe de altă parte, potrivit analiștilor americani, Sanders a fost “unul dintre cei mai socialişti candidaţi” pe care i-a avut Partidul Democrat.

Acesta a intrat de nenumărate  ori în conflict cu conducerea Partidului Democrat. Barnie a fost numit chiar „comunist” de unii lideri din partid, pentru promovarea ideilor sale, precum: gratuitatea studiilor, legalizarea drogurilor uşoare, atacarea multinaţionalelor şi a companiilor din industria farmaceutică etc.

Temerea democraţilor cu privire la politicile propuse de Sanders a fost aşa de mare încât, la sfârşitul anului 2019, potrivit Politico, un grup de membri ai Comitetului Naţional Democrat ar fi încercat sabotarea campaniei lui Sanders. De asemenea, fostul candidat al democraţilor la alegerile din anul 2016, Hillary Clinton, a afirmat într-un interviu că “că nimeni nu îl place pe Sanders". Acesta a fost criticat în neumărate rânduri şi de către mediul de afaceri, mai ales de oamenii de afaceri de pe Wall Street.

În cele din urmă Bernie Sanders s-a retras din cursă. Această retragere vine după o serie de înfrângeri succesive în faţa lui Joe Biden. Datorită crizei provocate de actuala pandemie de coronavirus, Sanders nu a mai putut organiza mitinguri de amploare, din categoria celor care au dat viaţă mişcării sale pe teritoriul mai multor state.

Sanders l-a felicitat deja pe Biden pentru obținerea statutului de candidat al democraților. El a declarat că Biden este un „bărbat decent” cu care îşi propune să coopereze pentru a „avansa ideile noastre progresiste” şi „apoi, împreună, uniţi, vom merge înainte pentru a-l învinge pe Donald Trump”. De asemenea, acesta a mulţumit susţinătorilor săi pentru sprijin: „Vreau să-mi exprim fiecăruia dintre Dvs. adânca mea gratitudine pentru a fi ajutat la crearea unei campanii politice de la bază fără precedent, care a avut un enorm impact în schimbarea naţiunii noastre”.

Astfel Joe Biden devine candidatul desemnat al democraților pentru cursa către Casa Albă. Dar, până să ajungă aici, Biden a avut ceva probleme în alegerile primare. Până la alegerile din Carolina de Sud, puţini îl mai vedeau câştigător. Până la primarele din Carolina de Sud, Biden a avut prestaţii catastrofale; acesta a câştigat într-un final Carolina de Sud cu 48% din voturi.

Victoria din Carolina de Sud era previzibilă deoarece Biden a avut capacitatea de a coaliza votanţii Obama. De asemenea, acesta a primit  sprijinul celor retraşi din cursă, de orientare moderată (Pete Buttgieg şi Amy Klobuchar); în acest context, Biden a reușit să câștige Super Tuesday.

La câteva momente după anunţul lui Sanders că se retrage din cursă, Biden i-a mulţumit senatorului de Vermont într-o declaraţie amplă, remarcând că „impactul lui Sanders asupra acestui scrutin şi asupra alegerilor ce vor veni este departe de a se fi încheiat”. „Ai plasat interesul naţiunii – şi necesitatea înfrângerii lui Donald Trump – mai presus de toate. Şi, pentru asta, Jill şi cu mine îţi suntem recunoscători”, a declarat Biden.  

Nominalizarea lui Joe Biden ca şi candidat din partea Partidului Democrat a fost salutată şi de către fostul preşedinte al SUA Barack Obama. Acesta îl consideră pe Joe Biden drept candidatul la fotoliul de la Casa Albă capabil să-i ghideze pe americani "printr-una dintre cele mai sumbre ore ale Statelor Unite": "Iar eu consider că Joe are toate calităţile de care avem nevoie de la un preşedinte în acest moment; Joe are temperamentul şi experienţa de a ne ne ghida printr-una dintre cele mai sumbre ore ale noastre şi de a ne vindeca printr-o îndelungată recuperare", a declarat el.

Fostul lider de la Casa Albă l-a criticat, subtil, pe succesorul său. El a precizat că politica dominată de corupție, neglijență, interes personal, ignoranță și răutate trebuie să dispară din Statele Unite.  În continuare foarte popular în rândul democraţilor, Barack Obama îi oferă fostului său vicepreşedinte, în vârstă de 77 de ani, o susţinere cu greutate.

Bătălia finală se va da astfel între Donald Trump şi Joe Biden, astfel încât râmâne de văzut modul în care se va desfăşura de facto procesul electoral: au început discuţii ample şi discuţii contradictorii cu privire la organizarea efectivă a acestuia.

Întrebat în legătură cu această situație, președintele Trump s-a referit la votul prin corespondență (care reprezintă una dintre opțiuni) ca fiind „foarte periculos” și „corupt”, un «mecanism de a trișa», fiind obligat să recunoască public, în acest context, că el însuși a votat prin corespondență, în Florida.

Aceste neînţelegeri se vor amplifica spre toamnă, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale. Râmâne de văzut cum se va desfăşura procesul electoral, deoarece republicanii refuză din start votul prin corespondenţă.

În momentul de față, bătălia pentru Casa Albă rămâne deschisă oricărui rezultat.