Vechiul fake news şi noul coronavirus
Alexandru Marian-Crenganiș
În această perioadă extrem de complicată din punct de vedere medical, social, economic și politic, pe lângă combaterea virusului şi repornirea economiei globale, “satul global” se mai confruntă cu un fenomen – proliferarea fake news-ului. Acest fenomen a devenit extrem de periculos în perioada contemporană, chiar mai periculos decât noul virus.
Expresia „fake news” nu este totuși deloc nouă. Termenul a căpătat popularitate în anul 2016, când în Statele Unite au avut loc alegeri prezidenţiale, iar ulterior a început să fie utilizat în mod frecvent de experții occidentali în comunicarea politică, în relaţii internaţionale, în studii de securitate etc. pentru a descrie implicarea Rusiei în afacerile interne ale unor state din Europa Centrală şi de Est, precum şi în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.
Deşi acest termen a intrat în vocabularul nostru uzual de câţiva ani, fake news-ul ca fenomen este mult mai vechi decât ne imaginăm. Numeroase guverne și lideri politici au folosit dezinformarea pentru a rămâne la putere şi pentru a-şi impune interesele pe scena internaţională. De asemenea, în secolul al XX-lea, datorită dezvoltării tehnologiei şi a comunicaţiilor, propaganda a devenit din ce în ce mai utilizată la nivel global, influenţând politica internă a multor state. Odată cu apariţia internetului şi a reţelelor de socializare, dezinformarea a devenit o prezenţă obisnuită în viaţa cotidiană.
S-a probat deja că actuala criză provocată de noul coronavirus este însoțită de ample campanii tematice de fake news promovate de Moscova şi Beijing. Campaniile respective de dezinformare sunt promovate intens pe reţele de socializare de către cele două ţări cu scopul de a submina Uniunea Europeană şi partenerii acesteia, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
Un raport elaborat de către Serviciul European de Acțiune Externă (structură care îl asistă pe Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună în exercitarea mandatului acestuia) arată dimensiunea dezinformării la nivel global, fenomen care poate avea un efect dăunător pe termen lung.
Grupul de experţi, numit East Stratcom (care are ca principală sarcină combaterea fake news-urilor ce provin din Rusia) a precizat că, din luna ianuarie şi până acum, a identificat peste 150 de cazuri de fake-news pro-Kremlin despre criza coronavirusului. Aceste ştiri încearcă să inducă ideea că Uniunea Europeană ar fi în pragul colapsului din cauza măsurilor luate de guvernele ţărilor membre.
Potrivit analiştilor occidentali, în ultimele săptămâni, China şi Rusia au încercat prin aceste dezinformări să submineze Uniunea Europeană în eforturile acesteia de combatere a pandemiei. Rusia desfășoară aceste tipuri de acțiuni prioritar prin intermediul Russia Today şi Sputnik. De asemenea, aceste ştiri transmit în mod repetat și mesajul că Rusia este mult mai bine pregătită în combaterea virusului decât Occidentul.
Însă Uniunea Europeană nu este singura țintă supusă unei campanii ample de dezinformare. Rusia a început acest gen de dezinformare şi în Balcani. Aici, dezinformarea rusă era prezentă încă înainte de declararea pandemiei; după declanșarea acesteia, dezinformarea a atins noi cote alarmante. Tijana Cvjetićanin, expert în combaterea dezinformării din regiune, a declarat pentru Politico că „niciodată anterior nu am văzut cum un conţinut poate deveni viral atât de repede precum zvonurile false legate de coronavirus; cifrele (n.n. ale proliferării acestor tipuri de conținuturi) sunt copleșitoare. E foarte frustrant".
De asemenea, aceasta a mai declarat că se depun eforturi mari pentru a identifica afirmaţiile false atât de pe Facebook cât si de pe Youtube, principalele platforme sociale din Balcani. Într-un videoclip vizionat de peste 175.000 de ori online, un camionagiu sârb susține că un vaccin este deja disponibil în Rusia, un altul susține că mii de soldați americani se află în Europa ca parte a unei invazii legate de coronavirus în Rusia. Tijana Cvjetićanin spune că a semnalat în mod repetat aceste zvonuri companiilor de social media, dar reacțiile au fost modeste.
Acestă campanie de dezinformare este prezentă peste tot în lume. De la Brazilia la Spania sau Marea Britanie, toate statele au identificat puternice campanii de dezinformare legate de noul virus. Toate aceste state atrag atenţia asupra acestor dezinformări şi pericolelor generate de aceasta.
Un nou raport european, făcut public recent de către Uniunea Europeană, numit „Novel coronavirus crissis. State of Play of measures taken by the Commision”, arată că în prezent sunt milioane de postări false cu privire la noul virus care circulă pe reţelele de socializare. De asemenea, Comisia Europeană a identificat, cu ajutorul unui site specializat în detectarea ştirilor false, peste 110 narative legate de coronavirus, prezente în peste 2.700 de articole de tip fake news provenite de la site-uri ruseşti.
Tot în acelaşi raport se mai arătă că unele dezinformări au dus chiar la violenţe. De exemplu, în Marea Britanie, cetăţenii care s-au lăsat manipulaţi au crezut că tehnologia 5G poate răspândi virusul şi astfel au incendiat stâlpii pentru telecomunicaţii ai unei mari companii şi i-au atacat pe stradă pe angajaţii acesteia. Guvernul şi companiile din telecomunicaţii au trebuit să iasă public şi să asigure oamenii că nu există o legătură între coronavirus şi tehnologia 5G.
Nici România nu a fost ocolită de această campanie de dezinformare. În cazul României, cu titlu de exemplu, cetăţenii s-au lăsat convinşi că vitamina C te poate vindeca de coronavirus. Această poveste a vitaminei C a primit denumirea de cazul 191, pe site-ul euvsdisinfo.eu, care este un site al Comisiei Europene specializat în depistarea ştirilor false. Se pare că responsabil pentru acest fake news ar fi fost site-ul Sputnik din Republica Moldova.
Tot în România, la recomandările Grupului de Comunicare strategică, autorităţile au închis site-ul breackingnews.xyz, care utiliza o platformă din Rusia şi care producea ştiri false cu scopul decredibilizării autorităţilor române şi a măsurilor luate de acestea pentru a combate noul virus.
Kremlinul a răspuns acuzaţiilor Comisiei Europene respingând orice implicare a Rusiei în aceste campanii de dezinformare. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a declarat că aceste alegaţii sunt nefondate şi lipsite de sens, subliniind că documentul prezentat de Comisie nu conţine nici un exemplu specific şi nu face legătură cu un organ anume de presă. Mai mult, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost vizată de atacuri externe lansate de „inamici care transmit ştiri false despre coronavirus pentru a genera panica în rândul populaţiei ruse”.
Conform sociologului Cristian Pârvulescu, cei care produc aceste dezinformări sunt specialişti care ştiu foarte bine ce au de făcut. Acesta a declarat pentru Digi 24 că „sunt echipe mixte de sociologi şi agenţi secreţi care lucrează în acest scop şi se adaptează specificului local”. Tot Pârvulescu identifică scopul acestor dezinformări şi stiri false: „că se atacă sistemul de drepturi ale omului, fundamentul democraţiei”. Astfel, se doreşte să se inducă ideea că această pandemie reprezintă eşecul democraţiei, iar o soluţie ar fi o mână forte care să limiteze drepturile şi libertăţile cetățenești.
O problemă importantă o reprezintă modalitatea de limitare a acestor dezinformări, precum și posibilul impact al măsurilor de acest gen. Atâta timp cât va exista această criză din sănătate va exista totodată şi războiul informaţional conex acesteia. Doar prin reducerea incertitudinii se pot limita şi efectele dezinformării. Acest lucru se poate realiza, în plan teoretic, prin furnizarea de informaţii clare care pot ajuta publicul să înţeleagă mai bine situaţia actuală, dar şi printr-o comunicare mai bună din partea autorităţilor cu privire la măsurile adoptate pentru combaterea actualei crize. Chiar şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut companiilor Google, Facebook şi Twitter, precum şi publicului larg, să acţioneze pentru ca aceste fake news-uri să nu mai fie distribuite în mod masiv pe reţelele de socializare.
