Pandemia noului coronavirus pune capăt crizei politice din Israel
Alexandru-Marian Crenganiș
După cea mai gravă criză politică din ultimii ani, politicienii din Israel au ajuns la un consens, acest lucru fiind posibil şi pe fondul crizei provocate de noul coronavirus. Criza politică s-a întins pe douăsprezece luni, perioadă în care au fost organizate trei rânduri de alegeri legistlative, însă niciun partid nu a putut forma până în prezent o majoritate.
Cei doi rivali, actualul prim-ministru Benjamin Netanyahu şi centristul Benny Gantz, au ajuns în cele din urmă la o înţelegere politică. Cei doi au fost de acord ca executivul să aibă o conducere duală. Niciodată în istoria Israelului nu a mai existat un astfel de acord în ceea ce priveşte alternanţa la putere. Acordul prevede ca, timp de 18 luni, prim-ministru al țării să fie Benjamin Netanyahu, iar după aceea Benny Grantz (acesta având în prezent funcţia de prim-ministru supleant) – astfel că, din luna noiembrie a anului 2021, acesta va prelua funcţia de prim-ministru din partea Alianţei Alb şi Albastru.
Deşi au reușit să formeze o majoritate în parlament, cei doi lideri au destule probleme politice și judiciare. Benjamin Netanyahu, care este cel mai longeviv prim-ministru din istorie, are numeroase probleme în justiţie: acesta urmează să fie judecat pentru fraudă, abuz de încredere şi mită în trei dosare distincte. Prim-ministrul supleant, Gantz, deşi a promis ca nu va accepta niciodată să facă parte dintr-un guvern condus de Netanyahu, a explicat acum că Israelul are nevoie de un guvern stabil pentru a combate pandemia actuală.
Israel a trecut prin trei rânduri de alegeri parlamentare în decurs de un an. Pe rând, preşedintele Israelului a dat mandat de formare a guvernului celor doi lideri, dar fără nici un rezultat, ajungându-se astfel la această coaliţie între cei doi rivali, alegerile anticipate nemaifiind o soluţie. Primele 6 luni ale guvernului vor fi dedicate combaterii epidemiei și limitării efectelor economice ale acestei crize, iar pe data de 1 iulie a.c. Netanyahu va promova anexarea Văii Iordanului.
Deşi are o majoritate destul de confortabilă în Knesset, coaliţia a fost contestată în faţa Înaltei Curţi de Justiţie a Israelului prin opt petiţii (venite din partea societăţii civile, precum şi din partea fostului partener din Alianţa Alb şi Albastru, Yair Lapid, pe motiv de incompatibilitate din cauza acuzelor de corupţie ce îl vizează pe actualul prim-ministru).
În ceea ce îl privește pe Netanyahu, deşi acesta ar putea avea probleme cu justiţia, legea prevede că, până la o condamnare definitivă, un ministru în funcţie îşi poate continua activitatea; această problemă a incompatibilităţii vizează stricto sensu miniştrii cabinetului şi nu pe cel ce conduce guvernul.
Această alianţă a provocat chiar şi proteste interne. Deşi suntem în plină pandemie și întâlnirile mai mari de 8 persoane sunt interzise peste tot în lume, mii de oameni au protestat recent în Israel împotriva noului guvern şi împotriva corupţiei: mii de israelieni au ieşit astfel în Tel Aviv, cu respectarea distanţei de siguranţă de minim 1 metru.
Coaliţia are câteva priorităţi pe perioada pandemiei. Prima este combaterea pandemiei: în Israel se înregistrează un număr de peste 16.000 de cazuri active de îmbolnăviri şi 279 de morţi. Israelul a reuşit să gestioneze bine criza noului coronavirus, având un număr mic de decedaţi comparativ cu alte state.
Un proiect important al actualului guvern de uniune este „aplicarea suveranităţii israeliene asupra unei părţi a Văii Iordanului”, o exprimare care ocoleşte termenul de anexare a teritoriului aflat la graniţa cu Iordania. Data propusă pentru acest proiect este 1 iulie 2020.
Acest proiect este extrem de controversat, pe plan intern și extern. Un grup de foşti comandanţi militari israelieni, numit “Comandanţii pentru Securitatea Israelului”, face apel la Benny Gantz din Marea Coaliţie să încerce să se opună acestui plan de anexare. Aceştia speră ca foştii generali, acum deveniţi politiceni, Gantz şi Ashkenazi, să convingă generalii şi oficialii care răspund de securitatea Israelului să se opună acestei anexări; contestatarii consideră că anexarea Văii Iordanului reprezintă un pericol pentru securitatea Israelului.
În această dispută dintre Israel şi Palestina a intervenit şi Administraţia Trump, care a propus la începutul anului un plan pentru Orientul Mijlociu; documentul respectiv prevedea recunoasterea unui stat palestinian în limite extrem de riguroase și pe baza unor condiționări exprese. Planul american pentru Orientul Mijlociu a fost respins imediat de către palestinieni şi aliaţii săi; chiar şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a respins în mod oficial planul prezentat de Casa Albă.
Planul respectiv, favorabil Israelului (căruia îi acordă numeroase garanţii şi mai ales undă verde să anexeze coloniile) ”nu va trece”, a reacţionat rapid preşedintele palestinian Mahmoud Abbas.
Rămâne de văzut dacă această anexare va fi posibilă şi mai ales dacă ea va fi susținută de către Statele Unite ale Americii. O posibilă anexare va destabiliza si mai mult zona, extrem de conflictuală, a Orientului Mijlociu.
