Lupta pentru democraţie în Hong Kong continuă
Alexandru-Marian Crenganiș
Deşi pandemia noului coronavirus produce încă efecte, mii de oameni au ieşit din nou pe străzile din Hong Kong. De data asta, oamenii au ieşit în stradă deoarece China doreşte să impună o nouă lege de securitate, care ar permite un control mai mare asupra teritoriului. Astfel, mii de oameni care purtau măsti, ca măsură împotriva noului coronavirus, au protestat împotriva legii, dar şi împotriva actualei conduceri a Hong Kongului.
Această luptă pentru democraţie a început în 2019, în luna iunie, când milioane de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva unui proiect de lege ce permitea extrădări în China Continentală. Atunci, temerea colectivă a fost că acest proiect ar putea submina independenţa juridică a oraşului și ar pune totodată în pericol şi liniştea disidenţilor faţă de regimul comunist.
În data de 22 mai a.c., Congresul popular al comuniştilor s-a reunit pentru a discuta criza provocată de noul coronavirus, însă aceştia au luat în discuţie o lege locală (într-un demers fără precedent care afectează direct Hong Kongul), pentru a arăta puterea pe care o are Beijingul asupra regiunii autonome. Potrivit jurnaliştilor din Hong Kong, această lege prevede imposibilitatea obţinerii independenţei pentru fosta colonie britanică, dar şi interdicţia intereselor externe, precum şi a actelor de terorism.
Legal, Republica Populară Chineză poate să impună această măsură a interzicerii independenţei Hong Kongului, dacă ea este votată de Adunarea Naţional-Populară de la Beijing. Acest lucru s-a şi întâmplat, iar prin acest artificiu se evită Parlamentul din Hong Kong, legea fiind promulgată direct de guvernul local, controlat de China.
În ciuda protestelor, Şefa Executivului de la Hong Kong, Carie Lam, s-a declarat pregătită „să coopereze deplin” cu Beijingul în vederea aplicării legii privind securitatea naţională, menţionând că libertăţile oraşului vor rămâne neschimbate. Opozanţii acestui proiect apreciază că implementarea acestei legi reprezintă cel mai grav atac la adresa libertăţii Hong Kong de la retrocedarea oraşului către China în anul 1997, dar şi o încălcare a principiului o ţară două sisteme, care reglementează relaţiile dintre Beijing şi regiunea semiautonomă.
Poliţia din Hong Kong a acţionat cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva manifestanţilor. Vincent, un protestatar în vârstă de 25 de ani, a declarat că „oamenii pot fi incriminați doar pentru cuvintele pe care le spun sau le scriu, dacă sunt în opoziție față de guvern”. De asemnea, unii protestatari au aruncat cu sticle şi umbrele către forţele de ordine şi au folosit pubele pe post de blocaje rutiere.
După ce acest proiect a apărut în presa de la Hong Kong şi a fost adoptat, reacţiile internaţionale au apărut imediat. Peste 200 de politicieni din întreaga lumea au emis o declaraţie în care critică China pentru decizia luată, semnatarii numind acestă lege ”un atac global asupra autonomiei oraşului, statului de drept şi libertăţilor fundamentale.” În replică Beijingul a insistat că nu sunt întemeiate temerile conform cărora noua legislaţie ar dăuna investitorilor străini din Hong Kong (important centru financiar) şi a criticat ţările care se amestecă în această chestiune.
Noua decizie a Chinei ar putea deteriora şi mai tare relaţiile cu Statele Unite ale Americii. După ce acest proiect a fost făcut public, Statele Unite au reacţionat imediat. Purtătorul de cuvânt al diplomației americane, Morgan Ortagus, a declarat: “Orice încercare de impunere a unei legi privind securitatea naţională care nu reflectă voinţa cetăţenilor din Hong Kong ar fi foarte destabilizatoare şi ar fi puternic condamnată de Statele Unite şi de comunitatea internaţională”.
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, acest proiect de lege “subminează angajamentele şi obligaţiile asumate de Republica Populară Chineză în Declaraţia comună sino-britanică’, care asigură o anumită autonomie Hong Kong-ului după retrocedarea sa Chinei de către Marea Britanie în 1997. Chiar şi Donald Trump a reacţionat, spunând că SUA va reacţiona extrem de puternic.
Statele Unite sunt pe punctul de a revoca statutul special al Hong Kongului, deoarece teritoriul nu ar mai putea avea autonomia promisă de China. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a transmis Congresului o scrisoare în care spune că „nicio persoană rezonabilă nu mai poate spune astăzi că Hong Kong are o relație de autonomie față de China, având în vedere faptele de acolo”. El a adăugat că noua lege „este ultima dintr-o serie de acțiuni care subminează autonomia și libertățile Hong Kongului şi că Republica Populară Chineză modelează după bunul plac Hong Kongul”.
După aceste declaraţii, China a reacţionat la rândul său. Aceasta a ameninţat la rândul său cu represalii dacă Statele Unite vor adopta sancţiuni în legătura cu nouă lege a securităţii adoptată de Beijing. China va adopta contramăsuri dacă Statele Unite insistă „să aducă atingere intereselor Hong Kongului”, a ameninţat într-o conferinţă de presă un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, citat de Reuters.
Relaţiile istorice dintre Hong Kong şi Beijing nu au fost cele mai bune, însă, din anul 1997, când Marea Britanie a părăsit teritoriul cu peste 7 milioane de locuitori ai fostei colonii (care nu au trăit niciodată sub regimul R.P. Chineze), raporturile s-au situat sistematic sub nivelul propagandistic prezentat de Beijing întregii lumi. Adoptarea acestei noi legi de către Beijing va înrăutăţi şi mai tare relaţiile dintre cei doi parteneri, iar – potrivit prognozelor – lupta pentru democrație va continua în Honk Kong.
