Alegerile prezidențiale de la Minsk și factorul rusesc
Dorin Popescu
La 9 august 2020 vor avea loc alegeri prezidențiale în Belarus, a căror unică miză constă în realegerea sau detronarea președintelui Lukașenko. Este însă greu de crezut că actualul lider poate fi îndepărtat de la putere prin aceste alegeri.
Președintele Lukașenko a demarat deja campania electorală. L-a schimbat din funcție pe premierul Serghei Rumas, alegând un om politic mai docil, cu o carieră amplă în ministerele de forță. A declarat că nu va permite nici un “Maidan”; i-a acuzat pe principalii competitori că sunt finanțați de oligarhi ruși. Ca și la precedentele alegeri, Lukașenko a decis să joace cartea naționalismului autohton și a emancipării de Rusia. În acest context, este posibil inclusiv să nu se deplaseze la Moscova, la 24 iunie a.c., pentru a participa la parada dedicată celebrării Zilei Victoriei (organizată de către Kremlin pe fondul amânării parade de la 9 mai)., desi liderii ruși au precizat public (la nivel inferior, adjunct de ministru de externe) că Lukașenko este așteptat la Moscova cu această ocazie.
Liderul de la Minsk a lăsat să se înțeleagă, fără a o declara direct, că l-ar fi schimbat din funcție pe premierul Rumas din rațiuni ce țin de suspiciuni privind relația specială a acestuia cu Moscova. De facto, rațiunea schimbării din funcție a premierului este legată direct de alegeri: Lukașenko dorește o putere loială și aservită care să îi garanteze realegerea la 9 august a.c. în orice condiții.
Potrivit unor experți din Belsrus, schimbarea din funcție a lui Rumas s-ar fi produs pe fondul condolidării suspiciunilor privind presupusa sa relație specială cu Rusia. În ultimele luni, acesta ar fi desfășurat mai multe negocieri politice separate cu Rusia, iar suspiciunile privind loialitatea sa față de Moscova s-ar fi amplificat. În acest sens, experții pro-Lukașenko opinează că schimbarea din funcție a lui Rumas ar fi fost decisă de către Lukașenko pentru a preveni un scenariu de destabilizare pe care Moscova l-ar putea avea în vedere pentru Belarus, similar celui pe care l-ar fi avut în vedere și la alegerile din 2010. Experții respectivi apreciază totodată că Lukașenko s-ar opune în mod real convenirii, între cei doi șefi de stat, a foii de pacurrs pentru consolidarea integrării în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus, document a cărui semnare Lukalenko ar fi întârziat-o în mod repetat.
Totodată, Lukașenko a convocat și patronat recent o reuniune cu participarea șefilor structurilor de forță, prin care a vrut să se asigure de implicarea hotărâtă a acestora în cazul unor proteste ce pot scăpa de sub control în perioada campaniei sau în ziua alegerilor.
Potrivit presei ruse, în week-endul trecut forțele de ordine de la Minsk ar fi efectuat mai multe arestări ale unor protestatari stradali. Unul dintre cei mai importanți contracandidați prezumtivi ai lui Lukașenko la alegerile din august, Serghei Tihanovski, a fost și el arestat (la 29 mai, la Grodno), fiind acuzat de organizarea unor acțiuni ilegale de protest, cu încălcarea ordinii publice. Acesta riscă o pedeapsă cu închisoarea până la 3 ani. În context, președintele a declarat că nu va permite nici o destabilizare internă și că deține date potrivit Tihanovski ar conduce activitățile unor grupări de luptători stradali. Mai mult, la reuniunea menționată cu reprezentanții structurilor de forță, Lukașenko a declarat că securitatea țării se află în pericol. Potrivit acestuia, există o serie de pericole la adresa polițiștilor, președinților secțiilor de votare de la recentele alegeri parlamentare și familiilor acestora. Mai mult, președintele belarus a declarat că reprezentanții unor grupuri de inițiativă încalcă dreptul la organizarea de puncte de colectare a semnăturilor necesare promovării candidaturilor la funcția de președinte în scopul destabilizării situației politice din țară.
Lukașenko i-a acuzat pe liderii opoziției că au în vedere un scenariu de destabilizare a situației deja planificat de către finanțatorii acestora, care vor utiliza în acest sens tehnologii electorale moderne murdare. Președintele a invocat situația stradală tensionată din SUA, punctând succesele Belarus în “menținerea unei insule de stabilitate”.
Mai mult, președintele a declarat că firmele private din Belarus îi concediază masiv pe cei care nu ar fi semnat în favoarea așa-numiților candidați alternativi și a ordonat un sistem riguros de verificare a firmelor și companiilor private.
La acest moment și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale de la Minsk 14 persoane. Bine cotat în planul popularității este Serghei Tihanovski, blogger, autor de producții și canale YouTube (oponent al lui actualului președinte), care a declarat că ar fi strâns deja numărul minim de semnături (100.000) în sprijinul candidaturii sale. Principala preocupare a autorităților din Belarus a fost astfel să împiedice participarea la alegeri a acestuia prin privare de libertate cel puțin până în ziua alegerilor, după modelul Aleksandr Kozulin, patentat în 2006. Serghei Tihanovski apreciază că, în aceste condiții, este deținut politic. Un europarlamentar lituanian s-a adresat deja lui Joseph Borrel pentru a efectua presiuni în vederea eliberării lui Tihanovski. În acest context, UE a solicitat Minskului eliberarea persoanelor reținute în urma protestelor recente. Printre arestați se află activista Olga Nikolaiciuk, Valentin Frolov, membru al unui grup de inițiativă, Pavel Severineț, liderul creștin-democraților din Belarus.
Alți candidați de notorietate sunt Viktor Babariko, fost șef al BelGazpromBank, fostul locțiitor al lui Lukașenko, Valerii Țerkalo, fondatorul Parcului IT, fosta deputată în Parlamentul de la Minsk, Anna Kanopațskaia, care se autointitulează “singurul candidat de opoziție”, precum și Natalia Kiseli, om de afaceri etc). Până în prezent, ar fi colectat numărul minim de semnături Aleksandr Lukașenko (1 milion), Viktor Babariko (285.000), Valeri Țepkalo (119.000), Natalia Kiseli (108.000), Serghei Tihanovski (100.000), Anna Kanopațkaia (100.000).
Potrivit analistului politic independent Aleksandr Klaskovski, “întregul aparat de stat, în special structurile de forță, se va mobiliza în susținerea unui singur candidat la aceste alegeri”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu intervine în procesul electoral din Belarus și nu discriminează pe nimeni în această campanie. Totodată, în presa rusă, au fost publicate mai multe articole ostile la adresa lui Lukașenko. La 19 iunie se va deplasa la Minsk ministrul rus de externe, Serghei Lvrov, care a precizat că va semna cu această ocazie, alături de omologul său belarus, un Acord bilateral pentru recunoașterea reciprocă a vizitelor. MAE belarus apreciază că vizita are un caracter planificat.
Campania de colectare a semnăturilor se va încheia la 19 iunie, iar în perioada 5 – 15 iulie va avea loc procedura de înregistrare oficială, la CEC Belarus, a candidaților la funcția de președinte.
