Criză internă fără precedent în Statele Unite ale Americii
Alexandru-Marian Crenganiș
De aproape două săptămâni, Statele Unite al Americii se confruntă cu cele mai violente proteste din ultimii 52 de ani. Au fost sau se află încă în plină desfășurare proteste violente în peste 75 de oraşe americane. Proteste extrem de violente au avut loc în New York, Los Angeles, California, Minneapolis, chiar şi în Washington DC.
Factorul declanşator al acestor proteste l-a reprezentat moartea bărbatului de culoare George Floyd, care a survenit în timp ce acesta era imobilizat cu brutalitate de un poliţist. Incidentul respectiv, deosebit de grav, nu este singular în istoria SUA, ci face parte dintr-o serie de violenţe rasiale comise de poliţie. Ultimele cuvinte ale lui Georrge Floyd, "I can't breathe", au devenit laitmotivul acestor proteste.
Statele Unite al Americii traversează astfel cea mai grea perioadă din ultimii 52 de ani. După ce au fost extrem de afectate de actuala pandemie, având aproape 2 milioane de îmbolnăviri cu noul coronavirus şi peste 100 de mii de decese, SUA se confruntă, simultan cu actuala criză sanitară, și cu o criză economică fără precedent şi deopotrivă cu o criză socială. Conform unei estimări a Rezervei Federale, activitatea economică din trimestrul II al anului în curs s-a redus cu peste 52,8%.
Aceste proteste au degenerat în violenţe extreme şi în distrugeri de magazine și maşini, jafuri etc. La câteva zile după ce protestele au început să devină violente, preşedintele american Donald Trump a reacţionat public. Acest a declarat că va mobiliza toate resursele federale disponibile, civile şi militare, pentru a opri revoltele, jafurile, vandalismul, atentatele şi distrugerea de bunuri şi pentru a proteja deopotrivă drepturile americanilor care respectă legea.
Donald Trump a declarat chiar că dorește să mobilizeze armata pe teritoriul SUA (dacă va fi cazul), însă până acum au fost mobilizaţi (doar) peste 17 mii de membri ai Gărzii Naţionale şi peste 1.600 de militari activi în apropierea capitalei americane. Tot mai mulţi experţi în securitate critică ameninţările directe ale lui Donald Trump de a folosi armata în scopuri interne. Fostul secretar al Apărării, Jim Matiis, l-a atacat extrem de dur pe Donald Trump, pe care îl acuză că încearcă să-i dividă pe americani prin crearea unui „conflict fals” între societatea civilă şi armată.
Deşi a fost mobilizată Garda Naţională, protestele continuă şi sunt la fel de violente. Autorităţile din zeci de oraşe americane au impus restricţii de circulaţie pe timp de seară: potrivit postului de ştiri CNN, 25 de oraşe din 16 state americane au impus interdicţii de circulaţie pe timp de noapte din cauza violenţelor. Printre oraşele care au impus restricţii se numără Minneapolis, New York, Los Angeles şi San Francisco.
Deşi protestele sunt pe zi ce trece mai violente, iniţiativa lui Donald Trump de a mobiliza armata este din ce în ce mai criticată atât de politicienii din State, dar cât şi de către partenerii externi ai SUA. Ministrul american al apărării, Mark Esper, a declarat public că se opune desfăşurării armatei americane pe teritoriul SUA, în timp ce partenerii externi îndeamnă la calm şi la soluţii paşnice pentru rezolvarea acestei crize sociale fără precedent.
Deşi poliţistul care l-a omorât pe Gorge Floyd a fost arestat şi, ulterior, şi cei trei colegi ai acestuia au fost arestaţi sub acuzarea de complicitate la omor, protestele continuă şi sunt la fel de violente. Experţii spun că acest lucru se datorează unui complex de probleme. Politologul Christian Hacke, un bun cunoscător al situaţiei din Statele Unite, a declarat: "Cred că ţara se confruntă acum cu cea mai profundă criză de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace". Acesta evidențiază pe de o parte nivelul ridicat de frustrare a populației SUA pe tema rasială şi radicalizarea recentă a acestora din cauza ultimelor incidente, iar pe de altă parte, declinul economic al SUA produs de pandemie şi de celelalte probleme sensibile din politica internă.
Aceste proteste au mai scos la iveală şi faptul că nu doar populaţia de culoare este nemulţumită şi protestează pe străzi. Printre demonstranţi (în majoritatea lor tineri) se numără şi mulţi albi, care la rândul lor sunt nemulţumiţi de brutalitatea poliţiei, de managementul politic defectuos al unui preşedinte provocator, precum și de lipsa unei alternative politice convingătoare pentru multe categorii de americani.
De pe urma acestei crize sociale, ar putea câştiga preşedintele actual Donald Trump. Sociologul Cristian Pârvulescu este de părere că Donald Trump încearcă să își stabilzeze electoratul și se orientează mai ales spre electoratul alb, care a făcut posibilă alegerea sa în anul 2016. Acest lucru se întâmplă după ce pandemia actuală i-a afectat destul de mult imaginea. Trump doreşte totodată să atragă de partea sa electoratul indecis.
Acesta a mai declarat că tensiunea legată de electoratul afro-american care poate schimba președintele era foarte mare: „în 2016, electoratul afro-american nu s-a mobilizat la vot, nu a găsit suficiente motivații pentru a o vota pe Hillary Clinton. De data aceasta, pe fondul mișcărilor de protest de mai sus, acesta s-ar putea mobiliza, însă mobilizarea electoratului afro-american ar putea fi însoțită de o mobilizare similară a electoratului alb indiferent, dar cu sechele rasiste. În 1992, asemenea manifestații au contat în victoria lui Bill Clinton’’.
De asemenea, politologul german Christian Hacke consideră că Donald Trump încearcă să polarizeze alegătorii după ce a scăzut semnificativ (cu cca 10%) în sondaje din cauza pandemiei. Acesta este de părere că strategia lui Trump ar putea avea succesul scontat. Tot Hacke apreciază că, tradiţional, americanii se grupează în jurul preşedintelui țării în situaţii de criză.
În criza actuală din Statele Unite se implică voalat şi China şi Rusia. Reprezentanți ai regimurilor autoritare din China şi Rusia au început să posteze pe Twitter, principala reţea socială din SUA, mesaje care urmăresc creşterea gradului de nemulţumire şi de revoltă în rândul populaţiei, conform POLITICO. Începând cu 30 mai, campania respectivă este derulată de mii de utilizatori Twitter, printre care oficiali guvernamentali ruși și chinezi, precum și site-uri media finanțate de aceste guverne.
Experți în dezinfomare consultați de Politico avertizează că aceste campanii derulate de Rusia și China au loc în contextul apropierii campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA și simbolizează posibila schimbare a comportamentului Chinei, care devine tot mai agresivă și mai îndrăzneață în privința manipulării externe pe rețelele sociale. În doar trei zile, numeroși oficiali, diplomați și instituții media din China și Rusia au avut peste 1.200 de postări negative despre SUA, folosind deseori etichete precum #BlackLivesMatter și #Minneapolis, potrivit unei analize de conținut pe Twitter. Toate aceste postări au fost reluate și viralizate de rețele create special în acest sens.
Rămâne de văzut cum se va termina acestă criză socială din Statele Unite, mai ales că, de-a lungul istoriei, persoanele de culoare au dus lupte sângeroase pentru a-şi apăra drepturile. Dintre aceste revolte, le putem evoca pe cele din 1965 (rebeliunea de la Watts, arestarea lui Marquette Frye), 1967 (revoltele de la Newwark), 1992 (revolta din Los Angeles, arestarea lui Rodney King) etc.
