11 ani de Parteneriat Estic
Alexandru-Marian Crenganiș
Parteneriatul Estic reprezintă o iniţiativă de consolidare şi aprofundare a cooperării dintre Uniunea Europeană şi şase state din Europa de Est şi din Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Parteneriatul reprezintă o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate (PEV). Prin intermediul PEV, UE colaborează cu vecinii săi de la sud și est pentru a ajunge la cea mai strânsă asociere politică și la cel mai înalt grad de integrare economică posibilă.
Lansat oficial la 7 mai 2009, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Praga, proiectul a fost conceput în contextul extinderii UE din 2004. Scopul principal era atunci evitarea creării unor noi linii de demarcație şi aducerea noilor vecini ai Europei de est şi sud mai aproape la nivel politic, economic de valorile europene, pentru a fi integrate ulterior mai ușor în UE. Pe parcursul celor 11 ani, datorită acestui instrument, ţările din Europa de Est au semnat Acorduri de Asociere şi cel al liberei circulaţii (document care a permis cetăţenilor din Republica Moldova, Georgia, Ucraina să călătorească fără vize dar şi să facă comerţ fără taxe pe teritoriul Uniunii).
Federaţia Rusă a văzut acest Parteneriat Estic ca pe un proiect ce ar avea drept scop scoaterea din zona sa de influenţă a fostelor republici sovietice. Din cauza presiunii exercitate de Moscova, în cadrul Summitului de la Vilnius din anul 2013, autorităţile din Ucraina nu parafează Acordul de Asociere cu UE. Nici Republica Moldova nu a scăpat de represiunile ruseşti. După semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE, Federaţia Rusă va impune un embargo dur asupra vinurilor moldoveneşti, una dintre cele mai importante ramuri comerciale în R. Moldova. De asemenea, au urmat embargouri la fructe, conserve, importurile din carne etc.
Dorinţa Ucrainei de a se asocia cu Uniunea Europeană şi cu NATO a venit cu un preț politic, militar, economic și umanitar. În anul 2014, în urma unei revoluţii, se ajunge la schimbarea puterii, iar la scurt timp Federaţia Rusă anexează ilegal Peninsula Crimeea. La scurt timp va izbucnit şi un conflict sângeros în Estul Ucrainei. Cu toate acestea, Ucraina reuşeşte să semneze Acordul de Asociere cu UE şi să obţină regimul liberalizat de vize pentru cetăţeni.
Unsprezece ani de Parteneriat Estic au însemnat: semnarea de acorduri bilaterale, economice, politice între UE şi majoritatea ţărilor Partenere din Est; mai multe oportunităţi de comerţ şi investiţii; economii mai diversificate şi mai bine conectate; legături de transport şi infrastructuri mai bune; a fost instituit un regim liber de vize între UE şi Georgia, Ucraina şi Moldova; mai multă rezilienţă şi eficienţă energetică; sprijin pentru tineri, mai ales pentru instruirea acestora; acces mai ușor la o rețea de internet în bandă largă de mare capacitate pentru 2 milioane de oameni de știință, academicieni și studenţi; servicii publice mai accesibile, o conştientizare mai bună a UE în rândul cetăţenilor din ţările partenere din est etc.
Primul pas și cel mai îndrăzneț făcut de UE în cadrul Parteneriatului Estic a fost cel pentru Republica Moldova, care urma să fie povestea de succes a proiectului. Astfel, Chișinăul a beneficiat de Acordul de Asociere, precum și de cel de liber schimb, a fost prima țară căreia i s-a acordat regimul liberalizat de vize și care a primit cel mai substanțial ajutor economic din partea UE. Din păcate, aceste succese au fost umbrite de furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, iar apogeul rateurilor a fost atins în vara anului 2018, când, din cauza nevalidării mandatului de primar al Chişinăului al unuia dintre liderii partidelor de opoziţie, Andrei Năstase, UE a decis să stopeze finanţarea directă către Republica Moldova.
La aceste eşecuri contribuie din plin şi criza politică internă. Divergenţele dintre guvern şi preşedinte sau chiar unele derapaje ale unor oficiali din guvern au discreditat progresele făcute de Moldova. Cu toate acestea, oficialii UE continuă să mizeze pe obiectivele Parteneriatului Estic, devenind totuși mai precaută cu gestionarea acestui instrument în est. Dacă înainte UE oferea asistenţă necondiţionată pentru Moldova, Bruxellesul a început deja să pună mai multe condiționalități, care nu au fost pe placul guvernării din R. Moldova și, în mod special, Partidului Democrat.
Cu toate acestea, în anul 2019, când s-au împlinit 10 ani de existenţă a Parteneriatului Estic, Moldova a contribuit la procesul de reflecţii structurale cu privire la viitorul Parteneriatului Estic, organizat de Comisia Europeană. Toți partenerii au convenit să obțină rezultate concrete, concentrându-se pe atingerea a 20 de rezultate concrete pentru 2020. Acestea includ aspecte transversale – cum ar fi implicarea alături de societatea civilă, emanciparea femeilor și echilibrul de gen – precum și construirea unei economii mai solide, consolidarea bunei guvernanțe, îmbunătățirea conectivității și combaterea schimbărilor climatice, investiții în oameni și în societate etc.
La 11 mai 2020, Consiliul Uniunii Europene a aprobat concluziile ce privesc politica Parteneriatului Estic după anul 2020. Consiliul a reafirmat importanța strategică a acestuia și angajamentul comun de a construi un spațiu comun de democrație, prosperitate și stabilitate partajate.
Consiliul subliniază de asemenea că este important ca viitorul Parteneriat estic să reprezinte un cadru de cooperare mai strategic, mai ambițios, mai flexibil și mai incluziv, care să le permită participanților să abordeze împreună provocările comune și mondiale dintr-o gamă largă de domenii, în special în situația actuală fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19.
În cadrul concluziilor se solicită cu fermitate reînnoirea angajamentului față de elementele fundamentale ale Parteneriatului estic. Printre acestea se numără democrația, drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță și existența unor politici anticorupție de succes, dar și reformele economice, provocările legate de mediu, climă și energie, transformarea digitală și investițiile în oameni.
România este interesată de consolidarea Parteneriatului Estic, precum și de menținerea unui angajament ferm și pe termen lung al UE în vecinătatea estică. Totodată, prin acțiunile sale, România urmărește valorificarea tuturor oportunităților oferite de cadrul de cooperare la nivel politic și sectorial al Parteneriatului Estic, în vederea consolidării beneficiilor în interesul cetățenilor.
De asemenea, dosarul Parteneriatului Estic a reprezentat, cel puțin teoretic, o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul UE. Preşedinţia României a organizat astfel o serie de evenimente dedicate atât promovării de progrese concrete în cooperarea la nivel sectorial pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Agendei PaE 2020, cât și marcării corespunzătoare a contextului aniversar “PaE 10 ani”.
Recent, au fost stabilite prioritățile și instrumentele care ar putea relansa parteneriatul, după o perioadă de oboseală a acestuia.
