Hong Kong şi noua lege a securităţii
Autor: Alexandru-Marian Crenganiș
Noua lege a securităţii din Hong Kong a fost adoptată la un an de la protestele masive care au avut loc în această provincie după ce guvernul local ar fi dorit să adopte o lege care permitea extrădarea în China Continentală. În cele din urmă, după proteste fără precedent, această lege a extrădării a fost retrasă, dar protestele au continuat.
Pentru că nu a putut interveni armat în încercarea de a opri protestele din Hong Kong, China a venit cu o soluţie alternativă – adoptarea unei legi a securităţii. Această lege afectează grav statutul Hong-Kong-ului obţinut în anul 1997 după care se guverna această regiune, “o ţară – două sisteme”. Cu toate că această lege a fost adoptată, populația din Hong Kong continuă să lupte și astăzi, în stradă, pentru democraţie.
Legea, formulată într-un limbaj ambiguu, penalizează secesiunea, subminarea puterii sau autorității guvernului central, terorismul și colaborarea cu forțe străine. Persoanele găsite vinovate de infracțiunile cuprinse în noua lege vor putea fi condamnate la detenție pe viață. Legea respectivă a fost adoptată prin ocolirea Consiliului Legislativ din Hong Kong.
Opoziţia din insulă este extrem de îngrijorată de această nouă lege, deoarece provoacă temeri justificate în privinţa riscului unei reduceri fără precedent a libertăţilor de care se bucură cele 7,5 milioane de locuitori ai acestui teritoriu cu statut autonom.
Legea respectivă mai prevede că aceste noi sancţiuni se aplică rezidenţilor permanenţi şi celor nepermanenţi. De asemenea, persoanele fizice vor putea fi ascultate sub pretextul acestei legi fără mandat de la judecător, iar companiile vor putea fi închise dacă încalcă prevederile legii menționate. Comunitatea internaţională a reacţionat imediat criticând în termeni duri această lege.
Din păcate, liderul executivului, Carrie Lam, este subordonată ideologic și politic Beijingului, iar această subordonare generează periodic tensiuni cu opoziția democratică din Hong-Kong. Acesta a elogiat recent legea securităţii, în ciuda protestelor populației locale şi a reacţiei comunităţii internaţionale. “Legea securităţii naţionale este un punct de inflexiune între haos şi buna guvernare”, a declarat Lam în cadrul ceremoniei consacrate marcării celei de-a 23-a aniversări a retrocedării fostei colonii britanice către China.
Acest text de lege constituie “cel mai important eveniment în relaţiile dintre guvernul central şi Hong Kong de la retrocedare încoace”, a subliniat şefa executivului din Hong Kong.
Imediat după intrarea în vigoare a legii, poliţia a operat primele arestări în baza noii legi. Peste 360 de persoane au fost arestate pentru diverse infracţiuni, iar 10 – pentru încălcarea noii legi.
După ce legea a intrat în vigoare, la 1 iulie a.c., poliția din Hong Kong a folosit tunuri de apă împotriva a mii de protestatari – prezenți la protestele tradiționale care marchează sfârșitul conducerii britanice a Hong-Kong-ului.
Comunitatea internaţională a reacţionat imediat. Comisariatul ONU pentru drepturile omului și-a exprimat îngrijorarea că dispozițiile „vagi și prea largi” din noua lege a securității naționale a Chinei cu privire la Hong Kong vor duce la urmărirea penală a activiștilor și la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului privind libertatea de exprimare și dreptul de asociere în vederea organizării protestelor.
De asemenea, Uniunea Europeană este extrem de îngrijorată față de noua lege a securităţii din Hong Kong. În particular, îngrijorarea Uniunii Europene este legată de faptul că legea riscă să submineze serios gradul ridicat de autonomie din Hong Kong și să aibă un efect dăunător asupra independenței sistemului judiciar și a statului de drept: ”Ambele principii rămân esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea continuă a Hong Kongului și sunt, prin urmare, de un interes vital pentru Uniunea Europeană și comunitatea internațională”, se evidențiază în declarația pe această temă a UE
Reacţii la noua lege au venit şi de la celelalte puteri ale lumii. Statele Unite au aprobat în Camera Reprezentanţilor o lege care sancţionează implicarea Chinei în viaţa internă a Hong Kong-ului. Preşedintele Donald Trump a semnat această lege, care va impune sancţiuni persoanelor şi entităţilor chineze implicate în acţiunile Beijingului de „eliminare a autonomiei Hong Kongului”.
Trump a mai anunţat că a semnat un ordin executiv pentru a pune capăt „privilegiilor speciale” ale Hong Kong-ului, printr-o continuare a campaniei preşedintelui împotriva Beijingului, pe care îl acuză că nu a reuşit să gestioneze în mod adecvat focarul de coronavirus.
Replica chineză nu a întârziat să apară. Ministrul chinez al Afacerilor Externe a declarat: “Pentru a-şi proteja interesele legitime, China va da răspunsul corespunzător şi va impune sancţiuni persoanelor şi entităţilor americane în cauză”.
Regatul Unit a condamnat, de asemenea, noua lege a securității din China, văzută ca reprezentând o amenințare la libertatea orașului, anunțând că va oferi o cale către cetățenii rezidenții eligibili din Hong Kong.
Secretarul de externe al Marii Britanii, Dominic Raab, a declarat într-un interviu, după ce a evaluat „cu atenție” conținutul noii legi de securitate națională, că aceasta constituie „o încălcare clară a autonomiei Hong Kong-ului și o amenințare directă la libertățile oamenilor săi”.
Primul ministru Boris Johnson a declarat că guvernul său își va onora promisiunea de a-i apăra pe deținătorii de pașapoarte britanice, care altfel ar risca închisoare, în conformitate cu noua lege, pentru fapte precum protestul stradal sau campanii anti-guvernamentale.
Din ce în ce mai multe state democratice îşi exprimă susţinerea pentru Hong Kong. Taiwanul a deschis recent un birou menit să ajute persoane care doresc să fugă din Hong Kong; Australia și-a multiplicat sprijinul pentru disidenţii din Hong Kong. Ca reacție, Australia a fost deja ameninţată cu represalii economice din partea Chinei.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste evenimente şi, în particular, dacă statutul Hong Kong-ului de centru financiar important va fi afectat. Cert este că tensiunile dintre China şi Statele Unite sunt din ce în ce mai mari, mai ales după adoptarea acestei noi legi a securităţii, iar Hong-Kong devine tot mai clar un spațiu al manifestării tensiunilor dintre Washington și Beijing.
