Preşedinţia Consiliului UE

Preşedinţia Consiliului UE

          Autor: Alexandru-Marian Crenganiș

 

Notă: Articol de informare generală, în vederea cunoașterii mai aplicate a instituțiilor UE.

 

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută timp de 6 luni de către fiecare stat membru, prin rotaţie și trebuie să fie neutră şi imparţială pe toată durata mandatului. Preşedinţia nu poate fi asociată cu preferinţele politice ale statului care deţine Preşedinţia.

De la crearea comunității, în 1957, câte un stat membru preia pentru șase luni președinția prin rotație, urmând să conducă ședințele, să organizeze ordinea de zi și să conducă negocierile pe diverse teme politice între țările membre. Țara care deține președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene este considerată un fel de "mediator onest" al acestor negocieri, potrivit legilor nescrise de la Bruxelles. Fiecare președinție pleacă de la premisa găsirii de compromisuri și aducerii intereselor diferite ale statelor membre la un numitor comun.

Președinția rotativă are trei misiuni principale.

Prima misiune este de a organiza şi prezida reuniunile diferitelor formaţiuni ale Consiliului. Preşedinţia are datoria de a promova, în reuniunile pe care le prezideză, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere“[1].

Preşedinţia trebuie să vină cu soluţii sau proiecte pentru ca statele membre să aibă poziţii comune. Aceasta trebuie să faciliteze deciziile Consiliului privind  legislaţia europeană dar şi cooperarea dintre state și este răspunzătoare pentru implementarea acestora.

A doua misiune este legată de colaborarea Consiliului cu celelalte instituţii ale UE, în mod special Comisia şi Parlamentul. Preşedinţia, în activitatea sa, lucrează cu  Preşedintele Consiliului European, dar şi cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.

A treia misiune o reprezintă „asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant”[2], dacă acesta nu se poate prezenta.

Preşedinţia Consiliului UE trebuie să asigure resursele necesare pentru ca întâlnirile la nivel de miniştri de la Bruxelles să poată avea loc, dar şi întâlnirile la nivelul ambasadorilor şi grupurilor de lucru. “În acest format, se negociază 200-300 de dosare legislative, pe parcursul a 1500 de întâlniri formale şi informale[3].

  • Programul de Trio

Statele membre care deţin Preşedinţia colaborează şi sunt grupate câte trei, sub numele de Trio-uri (trei Președinții succesive). Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.

Trioul actual este alcătuit din președințiile germană, portugheză și slovenă.

În prezent Trioul este format din: Germania (1 iulie - 31 decembrie 2020), Portugalia și Slovenia.   

Preşedenţia română (2019) a reuşit să închidă 50 de dosare, dar şi să gestioneze foarte bine un eveniment important, Summitul de la Sibiu. Din păcate însă, în perioada Președinției exercitate de România nu au fost lansate inițiative de impact ce ţin de Spaţiul Mării Negre şi de Balcanii de Vest. România a ratat bunăoară şansa de a organiza un Summit al ţărilor riverane la Marea Neagră.

Din păcate, pe agenda întâlnirilor nu prea a fost inclusă şi Marea Neagră. După cum ştim, după evenimentele din Ucraina din anul 2014, Marea Neagră / Spaţiul Extins al Mării Negre a devenit unul turbulent și imprevizibil.

În prezent, Preşedinţia UE este deţinută de Germania. Acesta deţine preşedinţia în cele mai grele momente ala existenţei UE poate chiar de la al doilea Război Mondial Încoace, Preşedinţia germană are de gestionat la nivel european criza sanitară creată de pandemia de coronavirus, precum şi negocierea unui acord comercial cu Marea Britanie, dar şi votarea bugetului UE pentru perioada 2021-2027.

Prioritățile președinției germane sunt determinate de mottoul său: „Împreună pentru redresarea Europei”. Programul președinției se axează pe șase domenii principale:

- depășirea, pe termen lung, a consecințelor crizei provocate de coronavirus, precum și redresarea economică și socială;

- o Europă mai puternică și mai inovatoare;

- o Europă echitabilă;

- o Europă durabilă;

- o Europă a securității și a valorilor comune;

- o Europă puternică în lume.

Președinția germană a Consiliului UE se va concentra direct asupra depășirii pandemiei de COVID-19: combaterea răspândirii virusului, sprijinirea redresării economiei europene și consolidarea coeziunii sociale în Europa. În vederea realizării acestui obiectiv, Germania își confirmă angajamentul față de acțiunile comune aprobate, solidaritatea europeană și valorile comune.

Prioritatea numărul unu o va reprezenta combaterea consecinţelor pandemiei de coronavirus. "Nu este o exagerare să spunem că ne aflăm în fața celei mai mari provocări economice din istoria UE. Ceea ce înseamnă că și măsurile pe care le luăm trebuie să fie corespunzătoare", a declarat cancelara Angela Merkel într-o conferință de presă înaintea preluării președinției Consiliului UE.

Pe lângă criza coronavirus a mai existat o temă majoră în această perioadă: adoptarea bugetului comunitar pentru următorii șapte ani. Această temă a fost deja rezolvată prin recentul Summit maraton de la Bruxelles.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat recent pentru DW că Germania își va urmări și interesele proprii în timpul președinției semestriale a UE. "O țară ca Germania, o mare națiune economică bazată pe exporturi, are de profitat atunci când Europei îi merge bine. De aceea vom avea grijă ca țările lovite cel mai dur de coronavirus, precum Italia sau Spania, să fie ajutate să iasă din criză cât de repede posibil. Este un lucru bun nu doar pentru aceste țări, ci și pentru Europa și Germania", a declarat Maas.

Printre alte dosare sensibile se numără și Summitul UE-China, mediul înconjurător, migrația și Brexit 2.0.

Așteptările de la președinția germană în aceste vremuri grele sunt foarte mari. Experții apreciază că, dacă această președinție va eșua, UE va intra într-o criză politică internă și mai mare decât cea actuală.

 

[2] Idem.

[3] Ibidem.