Tensiuni sociale în creştere din cauza noului coronavirus

Tensiuni sociale în creştere din cauza noului coronavirus

Autor: Alexandru-Marian Crenganiș

 

Proteste majore izbucnesc din ce în ce mai des împotriva guvernelor din mai multe țări după ce noul coronavirus a stârnit furia populației acestora, pe fondul restricţiilor, problemelor economice şi al presupuselor fapte de corupţie sau incompetenţă în gestionarea politicilor anti-Covid. Demonstranții au ieșit în stradă pentru a-și exprima furia față de incompetenţa liderilor politici şi a guvernelor lor de a face faţă provocărilor create de noua pandemie de cronavirus.

Aceste proteste au început să fie prezente în extrem de multe ţări. Populația iese în stradă în principal pentru a se opune unei noi posibile carantinări, dar şi din alte motive colaterale. O nouă posibilă carantinare a unor ţări ar putea provoca proteste masive şi violente, cum s-a întâmplat în Balcani, mai exact în Serbia.

Nemulţumirea populară creşte în Balcani pe măsură ce se acumulează frustrările legate de restricţiile adoptate, de lipsa testelor pentru Covid-19 şi de accesul restrâns la serviciile de sănătate publică.

În Serbia se credea iniţial că virusul se află sub control. Guvernul condus de Aleksandar Vucic, fost şef al propagandei dictatorului Slobodan Miloşevici, s-a lăudat iniţial că ţine cu succes virusul sub control, însă situaţia a degenerat rapid, Serbia înregistrând astfel sute de noi cazuri de covid în fiecare zi şi chiar zeci de morţi.

Din această cauză, guvernul de la Belgrad dorea impunerea de restricţii şi chiar carantinarea în timpul weekend-ului. Împotriva intențiilor acestuia au ieşit mii de oameni în stradă. Iniţial protestele erau paşnice, dar ulterior acestea au degenerat în lupte de stradă cu forţele de ordine, iar unii protestatari au reuşit să intre şi în clădirea parlamentului.

Protestele au devenit din ce în ce mai violente, protestatarii cerând chiar demisia preşedintelui şi a guvernului. În urma acestor evenimente, preşedintele Serbiei a renunţat la ideea carantinării, însă protestele continuă.

Comisia Europeană şi-a exprimat preocuparea faţă de evenimentele din Serbia şi a atras atenţia că drepturile fundamentale ale cetăţenilor trebuie respectate. Potrivit acesteia, chiar dacă revine guvernului de la Belgrad competența de a decide ce măsuri sunt necesare în contextul pandemiei, acestea nu ar trebui să afecteze în mod disproporţionat drepturile fundamentale.

Şi în alte ţări din regiune, cum ar fi  Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina, numărul de cazuri de infecţii cu Covid creşte, înmulţindu-se totodată şi acuzaţiile de management eșuat şi nepotism.

În Bulgaria, scânteia furiei populaţiei a fost dată de faptul că oamenii oligarhului Ahmed Dogan, fost lider al partidului minorităţii turce, au interzis accesul publicului la o plajă din apropierea noului palat al acestuia. Activiştii civici îl acuză pe Dogan că a pus stăpânire pe o mare parte a economiei bulgare.

Aceste proteste sunt susţinute şi de preşedintele bulgar Rumen Radev, mai ales după ce procuratura a efectuat o percheziţie la sediul preşedenţiei.  Acesta le-a cerut protestatarilor să „scoată mafia din guvern”. El a apreciat, de asemenea, că nemulțumirea populară, acumulată în timp, este profundă și în creștere.

Prim-minstrul Borisov a declarat că nu va demisiona, dar în cele din urmă a făcut câteva schimbări guvernamentale. Acesta a apelat la rețelele sociale pentru a transmite că e deschis la dialog. „Eu am respectat dreptul de a protesta și de a exercita puterea într-un mod responsabil”.

Protestele, începute săptămâna trecută la Sofia, s-au răspândit în toată țara. Au ajuns acum în 10 orașe de pe întreg teritoriul Bulgariei, cu o participare de chiar 18.000 de protestatari într-o singură zi. Cu toate schimbările guvernamentale, protestele încă continuă în Bulgaria, scandalul intern ajungând până la Bruxelles.

Acest gen de protest a fost întâlnit şi în Spania. Imediat după relaxarea măsurilor de combatere a noului coronavirus, mii de maşini şi motociclete au strabătut capitala Spaniei, claxonând şi fluturând steagul Spaniei, în semn de protest faţă de măsurile restrictive. Printre cerinţele protestatarilor se număra şi demisia premierului spaniol Pedro Sanchez şi a vicepremierului Pablo Iglesias, care, potrivit organizatorilor protestului nu au gestionat corect situaţia de criză produsă de pandemie şi au dus ţara la blocaje economice.

Proteste violente au fost şi în Franţa, chiar de ziua naţională. Un marș organizat la apelul sindicatelor de asistență medicală, susținut de vestele galbene, a dat naștere unor confruntări între manifestanți și poliție la Paris. Mai multe mii de persoane au manifestat marți, 14 iulie, la Paris, la apelul mai multor organizații sindicale, inclusiv CGT și Solidaires, precum și al celor medicale, care cer mai multe resurse pentru spitale. Protestatarii acuză lipsa dotărilor și a personalului necesar pentru tratarea cazurilor urgente.

Proteste masive au izbucnit şi în Israel. Mii de persoane au demonstrat la Tel Aviv, supărate pe ceea ce acestea consideră a fi răspunsul necorespunzător al guvernului la şocurile economice prin care a trecut populația țării în timpul crizei noului coronavirus.

Protestele s-au desfășurat și în apropierea reședinței premierului din Ierusalim. Protestatarii au reproșat atât modul deficitar în care se iau măsurile contra pandemiei, dar și faptul că acesta nu demisionează deși este anchetat într-un dosar de corupție. Cel puțin două persoane au fost arestate în urma confruntărilor dintre poliție și protestatari.

Rata şomajului în Israel a urcat la 21% de când ţara a intrat în izolare parţială în martie anul curent, iar pachetele de ajutor promise de guvern vin cu întârziere, spre nemulţumirea cetăţenilor, care se tem că au ajuns în pragul unui colaps economic.

În ultimele câteva săptămâni, protestatari din întreg spectrul politic au ieşit în stradă cerând accelerarea plăţii compensaţiilor de către guvernul de coaliţie, pe care îl consideră supradimensionat şi ineficient.

Aceste proteste încep să se răspândească pe tot globul. Oamenii sunt nemulţumiţi de o nouă posibilă carantină şi acuză guvernanţii de incompetenţă şi de proasta gestionare a crizei din sănătate. Deja unele ţări au anunţat că o posibilă carantinare totală nu va mai avea loc, deoarece economia națională nu va mai suporta o astfel de măsură (Franța).

În aceste condiții, va fi din ce în ce mai dificilă gestionarea, la nivel național, în marea majoritate a țărilor expuse pandemiei Covid, a situației epidemiologice, mai ales din perspectiva celui de-al doilea val al pandemiei, așteptat a se produce în toamna acestui an.