Belarus – între dictatură și Rusia

Dorin Popescu

La 9 august 2020, au avut loc alegeri prezidențiale în Belarus, la care au participat cinci candidați. În actualele condiții interne cunoscute din Belarus, principala preocupare externă și internă a fost legată de posibilitatea falsificării rezultatelor acestor alegeri de către președintele Alexandr Lukașenko, aflat la putere în țară de 26 de ani (din 1994).

Potrivit datelor preliminare comunicate de către Comisia Electorală Centrală din țară, principalul candidat la cea mai înaltă funcție în stat, actualul președinte Alexandr Lukașenko (președinte al Republicii Belarus încă din 1994), ar fi obținut 80,23% din voturi, în timp ce principalul contracandidat al opoziției, Svetlana Tihanovskaia (soția bloggerului de opoziție Serghei Tihanovski, arestat în perioada campaniei electorale) – 9,9%. Ceilalți trei candidați – Anna Kanopațkaia, ex-deputat; Andrei Dimitriev, liderul campaniei “Spune adevărul!” și Serghei Cerecen, președintele partidului “Comunitatea social-democratică din Belarus” – ar fi primit cca 4% din voturi în total. Împotriva tuturor au votat 6,02% dintre participanții la scrutin. Rata de participare la vot a fost de 84,23%.

Aceste alegeri au fost cele mai dramatice din istoria țării.

Scrutinul s-a desfășurat în contextul adoptării unor măsuri dure de excludere ilegală din cursa electorală a principalilor competitori ai lui Alexandr Lukașenko. Din această perspectivă, principala problemă o reprezintă posibilitatea ca rezultatele acestor alegeri să nu fie recunoscute de către o mare parte a comunității internaționale. Posibila permanentizare la putere a lui Alexandr Lukașenko prin mijloace autoritariste și dictatoriale constituie, de asemenea, o sursă perenă de preocupare și îngrijorare a mediilor occidentale.

În momentul de față, tema “fierbinte” o reprezintă evoluțiile post-electorale din Belarus. În noaptea de 9 spre 10 august au avut loc numeroase acțiuni de protest stradal în mai multe orașe din Belarus, în favoarea opoziției și împotriva președintelui Lukașenko.

Forțele de ordine au acționat cu grenade fumigene și cu tehnica specială din dotare. Conducerea Ministerului de Interne al țării a declarat că în prezent controlează situația. Au fost operate arestări. Centrul civic “Vesna / Primăvara” a anunțat arestarea a cel puțin 140 de persoane. Comitetul de cercetare penală din Belarus a deschis mai multe dosare penale pentru dezordini și tulburări de masă și violențe împotriva miliției. Participanții și organizatorii acțiunilor stradale de protest sunt amenințați cu pedepse penale de până la 15 ani.

Președintele a anunțat măsuri dure împotriva protestatarilor și tuturor celor care încalcă ordinea și legislația în vigoare.

Agenția statală de știri BelTA a anunțat că site-urile instituțiilor de stat din Belarus ar fi victime ale unor atacuri cibernetice din afara țării.

Lista membrilor de opoziție arestați de către regimul de opoziție încă din perioada campaniei electorale crește constant. Au fost arestate astfel, recent, și persoane din stafful electoral al principalului candidat al opoziției, Svetlana Tihanovskaia. Din cauza riscului de a fi arestată, una dintre figurile “trioului” feminin de opoziție, Veronica Țepkalo, a părăsit țara și și-a exercitat dreptul de vot în Rusia.

În momentul de față, principalul candidat al opoziției Svetlana Tihanovkskaia, s-a baricadat la sediul său electoral împreună cu mai mulți membri ai opoziției, declarând că va aștepta la sediu comunicarea rezultatelor finale. Svetlana Tihanovskaia a propus derularea unor întâlniri între președintele Lukașenko și liderii opoziției pentru detensionarea situației din țară.

Menționăm că Svetlana Tihanovskaia a devenit o figură marcantă a opoziției din Belarus în contextul în care contracandidații lui Lukașenko la aceste alegeri (Viktor Babariko, Serghei Tihanovski etc) au fost împiedicați să participe la scrutin.

Mediile de opoziție din Belarus declară că rezultatele acestor alegeri vor fi falsificate masiv. Această temere reprezintă totodată și principalul motiv al protestelor stradale.

Protestele au avut și au loc în 9 orașe din Belarus (Minsk, Lida, Baranovici, Brest, Grodno, Jodino, Jlobin, Pinsk, Kobrin). În toate orașele au avut loc confruntări și ciocniri între protestatari și forțele de ordine. Liderii opoziției au solicitat stoparea violenței și a provocărilor împotriva protestatarilor pașnici.

Președinții Poloniei și Lituaniei au condamnat acțiunile în forță împotriva participanților la acțiunile stradale. Aceștia au declarat următoarele: “Ca vecini ai Republicii Belarus, solicităm autorităților din Belarus să recunoască și să implementeze în întregime standardele democratice principale. Cerem abținerea de la utilizarea forței și respectarea libertăților principalele, ale drepturilor omului și cetățenilor, inclusiv drepturile minorităților naționale și libertatea de expresie”.

Se poate aprecia că Belarus se află, în actualul context, între mai multe scenarii și opțiuni, dintre care două sunt invocate extrem de des în analizele experților din interiorul și afara țării: menținerea regimului autoritar și dictatorial al lui Lukașenko sau reorientarea geopolitică totală spre Rusia. Cercurile fidele lui Lukașenko sugerează că principalii săi contracandidați ar fi filoruși și ar dori înlăturarea acestuia de la putere pentru a readuce Belarus la statutul de vasal politic al Rusiei, în timp ce opoziția politică din țară își focalizează retorica exclusiv pe acțiunile dictatoriale interne ale lui Lukașenko.

O serie de experți nu exclud organizarea unor provocări și acțiuni hibride destabilizatoare de către Rusia, iar alții apreciază că aceste tipuri de acțiuni ar putea proveni din simpla revoltă a populației din Belarus, nemulțumită de eventualele falsificări ale scrutinului din partea președintelui în funcție și de regimul dictatorial al acestuia.