Ultime evoluții la Minsk
După mitingul de duminică din marile orașe ale Republicii Belarus (o autentică demonstrație de forță care a eliberat populația de inhibiții și frici), urmează faza grevelor și mitingurilor locale. Numeroase uzine și-au sistat temporar producția, declarând grevă temporară, iar la unele instituții de cultură și publice au loc proteste locale de diferite formate. Strada va fi recucerită în week-end, când se anunță noi proteste de amploare.
Pentru protestatarii din Belarus este importantă menținerea presiunii comunității internaționale. Din această perspectivă, derularea reuniunii extraordinare a Consiliului European (miercuri) a fost benefică, indiferent de conținutul și rezultatele acesteia. Liderii europeni au decis să nu recunoască alegerile, să stimuleze dialogul politic din Belarus și să introducă sancțiuni individuale împotriva persoanelor vinovate de fraudarea alegerilor și de reprimarea violentă a primelor mitinguri postelectorale din Belarus.
Țările europene vecine Republicii Belarus (Polonia, Lituania, Letonia) mențin un ritm ridicat al presiunii externe.
Cele trei țări baltice și Polonia desfășoară acțiuni coordonate privind Belarus și au aceeași evaluare privind necesitatea soluționării actualei crize politice din țară.
Ca preambul pentru sancțiunile individuale ale UE, MAE lituanian a anunțat deja că Alexandr Lukașenko și alți 31 de oficiali din Belarus au primit interdicție de a intra în Lituania.
Ministrul de externe al Letoniei și-a exprimat îngrijorarea privind faptul că liderii mondiali încearcă să discute tema Belarus cu Moscova și nu cu Minskul; aceste declarații fac trimitere la convorbirile telefonice recente dintre Emmanuel Macron, Angela Merkel și Charles Michel cu președintele rus Vladimir Putin, discuții care au precedat reuniunea extraordinară a Consiliului European. Potrivit acestuia, Federația Rusă încearcă să îi ațâțe pe belaruși unii împotriva altora, cu intenția de a pregăti intrarea de trupe rusești pe teritoriul Belarus. Oficialul leton a declarat că o eventuală colaborare cu Rusia poate avea loc doar dacă Moscova este gata să participe constructiv la organizarea de noi alegeri prezidențiale în Belarus.
În cadrul unei întâlniri a premierului Poloniei cu Valeri și Veronica Țepkalo (candidatura lui Valeri Țepkalo la alegerile prezidențiale a fost împiedicată de către Lukașenko, iar soția acestuia, Veronica Țepkalo, a fost membru al așa-numitului “trio feminin” din perioada campaniei prezidențiale), oficialul polonez a promis sprijinul politic al Poloniei pentru Belarus în 5 puncte: sprijin politic pentru persoanele persecutate politic, burse pentru studenți, simplificarea intrării în Polonia și accesului pe piața muncii a belarușilor, sprijin pentru presa independentă din Belarus și un program de sprijin pentru ONG-uri.
S-a creat deja la Minsk Consiliul de Coordonare, structură care încearcă să coordoneze activitatea opoziției stradale; Consiliul de Coordonare s-a constituit la inițiativa staffului Svetlanei Tihanovska. Ieri a avut loc prima reuniune a Consiliului. Au fost aleși membrii Prezidiului Consiliului; din acesta fac parte mai mulți membri, printre care și Maria Kolesnikova (reprezentantul Svetlanei Tihanovska, fost candidat la alegerile prezidențiale, în prezent exilată în Lituania) și Pavel Latușko (fostul director al Teatrului Kupalauski din Minsk, care a organizat în instituție un ample protest anti-Lukașenko; în urma protestului, Latușko a fost demis, dar întregul colectiv al Teatrului îl susține). Din Consiliul lărgit fac parte cca 100 de persoane. Consiliul a încercat fără succes să contacteze Administrația Prezidențială, pentru inițierea dialogului politic intern.
Consiliul de Coordonare a adoptat o rezoluție în care solicită stoparea violenței, eliberarea deținuților politici, recunoașterea ilegitimității alegerilor prezidențiale de la 9 august.
Pavel Latușko a precizat că varianta ideală ar fi derularea unor negocieri pentru transferul puterii între “societatea” și “puterea” din Belarus, fără amestecul extern: “problemele interne trebuie rezolvate în interiorul Belarus, noi trebuie să ne decidem singuri soarta. Varianta ideală este ca aceste negocieri să se desfășoare pe linia societate – putere”. Maria Kolesnikova a declarat că membrii Consiliului de Coordonare nu au ca obiectiv modificarea ordinii constituționale din Belarus sau modificarea cursului de politică externă a Republicii Belarus.
Principalele revendicări ale Consiliului de Coordonare: recunoașterea ilegitimității alegerilor de la 9 august și desfășurarea de noi alegeri prezidențiale, la standarde internaționale și cu o altă componență a CEC, restabilirea statutului Republicii Belarus de stat democratic, stoparea violenței și a represiunii politice, pedepsirea vinovaților pentru falsificarea alegerilor și pentru reprimarea violentă a acțiunilor de protest; potrivit Rezoluției, refuzul puterii de a dialoga cu membrii Consiliului va agrava situația politică tensionată din țară.
Lukașenko l-a numit, conform Constituției, pe Roman Golovcenko în calitate de premier al Republicii Belarus și a menținut în funcție toți miniștrii din fostul cabinet (premierul și întregul cabinet au demisionat după alegeri conform Constituției – și nu pe fondul situației interne postelectorale).
În cadrul mai multor reuniuni cu reprezentanții ministerelor de forță, Alexandr Lukașenko a solicitat “țărilor din Vest” să înceteze finanțarea acțiunilor stradale din Belarus: “Țările din Vest deja în mod deschis anunță colectarea de fonduri și transmiterea lor în Belarus. Acestea ne propun mereu negocieri, discuții etc. I-aș sfătui ca, înainte de a arăta cu degetul spre noi, să pună pe agenda reuniunilor lor problema „vestelor galbene” din Franța, a revoltelor teribile din Statele Unite, să ia în considerare protestele împotriva izolării din motive de coronavirus în Germania și în alte țări europene etc”.
Lukașenko a precizat că orice modificare legislativă în țară trebuie să se producă prin lege. În acest sens, propune continuarea procesului de modificare a Constituției țării. Activitatea în domeniul pregătirii acestor modificări va fi dinamizată – “numai conform noii Constituții putem purta discuții despre realegerea organelor puterii”.
Lukașenko a coordonat ieri reuniunea Consiliului de Securitate, în cadrul căreia a solicitat forțelor de ordine și ministetrelor de forță să asigure “liniștea” în țară. Lukașenko a cerut Comitetului de Stat al Poliției de Frontieră să intensifice paza granițelor de stat pe întreg perimetrul acestora pentru nepermiterea intrării în țară a armamentelor, munițiilor, luptătorilor sau a fluxurilor financiare destinate sprijinirii acțiunilor de protest. Ministerul Apărării a fost încărcinat cu “monitorizarea mișcărilor de trupe NATO pe teritoriul Poloniei și Lituaniei”. Nu s-a exclus redislocarea trupelor și tehnicii militare, dacă va fi nevoie de o astfel de decizie. Potrivit lui Luka;enko, în orașul Grodno situația este mult mai tensionată decât la Minsk, iar pe străzile din Grodno “au apărut deja steaguri ale Poloniei”, ceea ce “este inadmisibil”. Ministerul de Interne a primit sarcina de a nu permite dezordini în țară, în special la Minsk, precum și “apărarea colectivelor de oameni ai muncii din fabrici și uzine de către activiștii stradali”. Serviciul de Securitate (KGB) a primit sarcina de a preveni și stopa activitatea organizatorilor acțiunilor stradale, precum și cea de a preveni migrația fluxurilor financiare din afara Belarus spre protestatari. MAE a primit sarcinile de a informa conducerea statelor din vest privind situația “reală” din Belarus și de a preveni aceste state cu privire la răspunderea privind finanțarea “dezordinilor” din Belarus.
