Belarus. Evoluții interne și externe “la zi”

Belarus. Evoluții interne și externe “la zi”

Autor: Dorin Popescu

 

“Microscopul” nostru geopolitic a consemnat următoarele evoluții interne în Belarus:

Ieri a avut loc o nouă reuniune a Consiliului de coordonare a opoziției, la care au participat membrii Prezidiului, inclusiv Lilia Vlasova, Pavel Latușko, Maria Kolesnikova, juristul Maxim Znak. Reuniunea a fost urmată de o conferință de presă, în cadrul căreia membrii Prezidiului Consiliului au făcut următoarele declarații principale: În Belarus nu există forțe politice semnificative care se pronunță pentru înrăutățirea relațiilor cu Rusia; opoziția propune relații de „prietenie pragmatică” între Belarus și Rusia; membrii Prezidiului nu au semnat niciodată documente din care să rezulte că s-ar pronunța împotriva relațiilor cu Rusia sau pentru ieșirea Belarus din organizațiile internaționale la care acest stat este membru; actuala opoziție nu se pronunță pentru înrăutățirea relațiilor cu Rusia (așa cum afirmase ministrul rus de externe cu o zi în urmă); în același timp UE este al doilea partener comercial al Belarus; opoziția din Belarus este interesată de menținerea și stabilirea unor relații bune cu toți vecinii țării; “Rusia este cea mai importantă piață de desfacere pentru produsele din Belarus și principala sursă de produse energetice; în același timp ne pronunțăm pentru relații bune cu UE, cel de-al doilea partener comercial al țării; suntem legați cultural și istoric cu popoarele europene, care ne sunt vecine; nu ne propunem să schimbăm interesele politici noastre externe; ne pronunțăm pentru relații mai profunde atât cu Rusia cât și cu UE, pentru relații bune și cu Estul și cu Vestul”; actualul președinte al țării nu are nici o soluție de rezolvare a crizei în afara dialogului cu opoziția; Comitetul cheamă puterea la un dialog pan-național.

După mai multe zile de pasivitate, organele de forță subordonate lui Lukașenko au trecut din nou la arestări și intimidări. Au fost arestați doi membri ai Prezidiului Consiliului de Coordonare a opoziției, Olga Kovalkova (persoană de încredere a Svetlanei Tihanovskaia) și Serghei Dîlevski (reprezentant al greviștilor). Comitetul de Investigații a acuzat membrii Prezidiului de tentativă de preluare prin forță a puterii în Republică, precum și de încălcarea art. 361 CP (instigări la activități care pot prejudicia securitatea națională a Republicii Belarus). Unii membri ai Prezidiului sunt acuzați și de organizarea ilegală a unor acțiuni de masă.

Numeroși lideri și organizatori ai protestelor și ai acțiunilor greviste au fost arestați sau chemați în judecată pentru acțiuni ilegale.

În dimineața zilei de 25 august, Pavel Latușko, fost diplomat, fost ministru al culturii, membru al Prezidiului Consiliului de Coordonare, a fost chemat ca martor să depună mărturie la sediul Consiliului de Investigații. Numeroși susținători s-au adunat în dimineața acestei zile la sediul Comitetului de Investigații, unde a fost adus Pavel Latușko pentru a depune mărturie împotriva acuzațiilor de instigare la acțiuni destabilizatoare.

Acțiunile organelor de ordine au loc după mitingul impresionant de duminică al opozanților președintelui în funcție, la care au participat între 150.000 și 200.000 de persoane. În numeroase materiale video președintele Lukașenko este arătat preocupat, îngrijorat, înarmat și dotat cu vestă antiglonț; acesta se deplasează prioritar cu elicopterul militar, pentru a evita eventuale ambuscade terestre.

Au fost demiși din MAE Belarus o serie de diplomați care și-au manifestat solidaritatea cu protestatarii, inclusiv ambasadorul Belarus din Slovacia.

Luni au fost reluate acuzele, din partea unor înalți oficiali militari din Belarus, cu privire la “diversiuni” din partea Lituaniei etc. Concret, Ministerul Apărării din Belarus a acuzat Lituania de efectuare a unor zboruri neautorizate de elicoptere civile cu însemne “diversioniste” (steagul alb-roșu-alb, drapelul de stat al Belarus în perioada 1991-1995) în spațiul aerian al Belarus. MAE lituanian a replicat cu faptul că elicoptere militare Mi-24 ale Forțelor Armate ale Belarus au intrat fără aprobare în spațiul aerian al Lituaniei.

Adjunctul secretarului de stat al SUA, Stephen Biegun  efectuează un mini-turneu în regiune pentru a discuta cu toate părțile interesate. Acesta a discutat, la Vilnius, cu Svetlana Tihanovskaia, care declară că este câștigătorul scrutinului prezidențial de la 9 august 2020 și va discuta la Moscova, în perioada 25-26 august, cu înalți oficiali ai Rusiei (ministrul de externe Serghei Lavrov și doi adjuncți ai acestuia). Svetlana Tihanovskaia a declarat că, dacă va deveni președinte ad interim al Republicii Belarus, principala sa sarcină va fi organizarea de noi alegeri prezidențiale.

Astăzi are loc în Parlamentul European o reuniune specială extraordinară privind situația din Belarus, convocată de către Comitetul pentru politică externă. Cu această ocazie, Svetlana Tihanovskaia va susține o alocuțiune în plenul Parlamentului European. Reuniunea are ca obiectiv identificarea unor soluții de sprijin pentru democrația și drepturile omului în Belarus, precum și eventuala reevaluare a relațiilor cu Belarus în cadrul Parteneriatului Estic.

Premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a apreciat, în cadrul lucrărilor Forumului “Perspectivele de dezvoltare”, că situația din Belarus reprezintă nodul gordian” de soluționarea căruia depinde viitorul Europei Centrale. Potrivit acestuia, succesul Europei Centrale depinde de solidaritatea regiunii în problema belarusă: „De astăzi construim această solidaritate față de Belarus împreună cu Lituania și alte țări baltice și cu Grupul Visegrad, iar în viitor, sper, împreună cu Belarus și Ucraina, pentru a modela viitorul Europei Centrale”, a declarat Morawiecki.

Președinții Lukașenko și Putin au discutat din nou, telefonic, în cursul zilei de ieri, situația din Belarus (a treia oară de la începutul protestelor actuale anti-Lukașenko).

Analiștii din Ucraina, Belarus și R. Moldova apreciază că în prezent Kremlinul ar avea în vedere două scenarii pentru soluționarea crizei din Belarus, unul pașnic și altul “de forță”; cel pașnic ar putea include o înțelegere cu UE și cu SUA privind alungarea de la putere a lui Alexandr Lukașenko. Scenariul pașnic ar include, de asemenea, facilitarea unui dialog național în Belarus (cu participarea lui Lukașenko, a unor lideri spirituali, oameni de cultură și reprezentanți ai opoziției) privind pregătirea și desfășurarea unui referendum pentru modificarea Constituției, iar scenariul de forță ar include o intervenție militară externă și arestarea la domiciliu a lui Lukașenko, semnarea unui Memorandum privind neamestecul în treburile interne ale Belarus din partea statelor vecine, adoptarea unui Memorandum privind interzicerea grevelor (Memorandum privind securitatea economică a Belarus) și organizarea ulterioară de noi alegeri prezidențiale.