Lupta pentru Casa Albă

Lupta pentru Casa Albă

Alexandru-Marian Crenganiș

 

 

Cursa pentru Casa Albă devine din ce în ce mai aprigă, după ce o perioadă campania electorală s-a desfăşurat mai mult în mediul online din cauza pandemiei noului coronavirus.

Joe Biden a fost nominalizat oficial ca şi candidat din partea Partidului Democrat pentru alegerile din 3 noiembrie a.c. după o convenţie care s-a desfăşurat pe parcursul a patru zile, în perioada 17-20 august. De asemenea, pe data de 24 august, a avut loc şi convenţia Partidului Democrat, pentru nominalizarea oficială a preşedintelui actual, Donald Trump, drept candidat al partidului pentru scrutinul din noiembrie.

Aceste convenţii reprezintă de facto evenimentele cele mai importante ale partidelor în calendarul electoral intern. Acestea se desfăşoară o dată la 4 ani şi la lucrările acestora participă membrii de partid de pe întreg teritoriul SUA. Pe durata celor 4 zile a acestor convenţii au loc negocieri, luări diferite de poziţii etc., dar se stabilesc şi programele electoarele pentru următorii 4 ani.

Din păcate, lucrările din 2020 ale celor două convenţii au trebuit adaptate noii situaţii medicale. În acest an, Convenţia Partidului Democrat s-a desfășurat exclusiv online pentru a exclude riscul de îmbolnăvire cu noul coronavirus; astfel, a apus timpul cănd la aceste convenţii participau mii de oameni.

În tabăra democrată, Convenţia a adus câteva premiere. Candidatul Joe Biden a ales să meargă în această cursă alături de Kamala Harris, Kamala devenind astfel prima femeie de culoare care este nominalizată ca şi vicepreşedinte. Aceasta este în prezent senatoare, dar este cunoscută ca un proeminent politician de culoare, având rădăcini indiene. Înainte de a intra în politică, acesta a fost procuror general al statului California, fiind prima persoană de culoare care deţine această funcţie în cel mai populat stat al Americii.

Democraţii au încercat cu discursuri înregistrate şi transmise în mediul online şi la televiziuni să îi contureze lui Biden profilul unui lider al tuturor americanilor; conform analiştilor, această tentativă ar fi reuşit, cel puțin parțial.

Convenţia Democrată s-a axat pe patru discursuri majore, pentru a-l propulsa în confruntarea electorală pe Joe Biden. Principalele discursuri au fost ţinute de: fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, fosta primă doamnă Michelle Obama, Kamala Harris, nominalizată pentru funcţia de vicepreşedinte şi Joe Biden însuși.

Toţi cei patru oficiali au lansat atacuri electorale dure împotriva preşedintelui Donald Trump, despre care au afirmat că este un preşedinte care nu şi-a  făcut treaba, acuzându-l pe acesta, în subsidiar, de rasism. De asemenea, Joe Biden a surprins cu un discurs de peste 25 de minute în care a făcut apel la solidaritate şi unitate pentru a putea face faţă actualelor provocări. Este de remarcat faptul că acesta nu a pronunţat niciodată numele lui Donald Trump.

Numeroși analişti au fost plăcut impresionaţi de dezbaterile din cadrul Convenţiei Democrate  și, mai ales, de calitatea discursurilor  - care a ridicat nivelul dezbaterilor interne. Rămâne de văzut care va fi răspunsul republicanilor.

În momentul de faţă, se pare că Joe Biden s-ar afla în fruntea sondajelor de opinie, cu cel puţin 14 puncte procentuale înainte lui Donald Trump. Biden este preferat majoritar de către minorităţile etnice şi de sexul feminin. De asemenea, Joe Biden  a recuperat şi dezavantajul faţă de Trump în ceea ce priveşte electorii bărbaţi, albi şi seniori, care i-au permis candidatului republican să câştige alegerile din 2016.

Scăderea în sondaje a lui Donald Trump este cauzată de modul în care administraţia sa a gestionat pandemia de coronavirus, de criza economică, dar şi de răspunsul său la protestele antirasism care au zguduit ţara de la moartea lui George Floyd.

2020 este un an extrem de complicat pentru actuala administraţie de la Washington. Probabil că America trece prin cea mai grea criză de la existenţa acesteia. Pandemia de coronavirus a făcut extrem de multe victime, dar a creat şi o criză economică fără precedent. Donald Trump este criticat de populaţia Americii pentru modul defectuos de gestionare a acestei pandemii, dar şi pentru răspunsul său la protestele antirasism. Acesta a dorit chiar să aprobe o intervenţie a armatei pe teritoriul SUA pentru a pune capăt protestelor violente.

Toate aceste evenimente au făcut ca Donald Trump să scadă extrem de mult în sondaje. Însă specialiştii atrag atenţia că deşi Joe Biden este în fruntea sondajelor de opinie, aceste rezultate se pot schimba în următoarele luni la 180°, după modelul din 2016, când favorita inițială în sondaje era candidatul democrat, fostul consilier de Stat Hilary Clinton.

Donald Trump poate recupera pierderea mai ales dacă până pe 3 noiembrie va anunţa că Statele Unite au găsit un vaccin pentru coronavirus sau un tratament oficial eficient anti-Covid. De asemenea, acest mai poate recupera o parte din pierderile actuale prin găsirea unei soluţii la actuala criză socială. Până în prezent, Donald Trump nu a venit cu o soluţie credibilă pentru a stopa protestele antirasism.

Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile până pe 3 noiembrie, mai ales că tot mai multe surse media și analitice sugerează că Rusia va încerca să se implice (și) în aceste alegeri. De asemenea, rămâne de văzut cum va rezolva Donald Trump plecările din partid. Acum câteva zile, peste 70 de republicani care au condus instituţii din sistemul securităţii naţionale  în diferite administraţii s-au dezis public de Trump și de politicile acestuia.

Va fi o competiţie extrem de dură, mai ales că Donald Trump a declarat că alegerile s-ar putea repeta pe motiv de fraudă. Acesta a avertizat că utilizarea masivă a voturilor prin poştă în scrutinul prezidenţial din noiembrie riscă să genereze fraude electorale şi să conducă la repetarea alegerilor.