Grecia-Turcia, nou episod al vechii rivalităţi

Grecia-Turcia, nou episod al vechii rivalităţi

Alexandru-Marian Crenganiș

 

 

Asistăm din nou la un minim periodic al relaţiilor politice şi militare dintre Grecia şi Turcia. Escaladarea actuală a tensiunilor bilaterale confirmă încă o dată că între cele două state există doar o apropiere geografică, restul fiind doar o co-existenţă lungă şi fragilă (atât în NATO, dar şi în afara sa), precum şi o rivalitate istorică ce poate destabiliza securitatea din Marea Mediterană.

Relaţia dintre cele două state, extrem de complicată, reprezintă unul dintre fundamentele relaţiilor geopolitice regionale, dar reprezintă şi un risc implicit pentru securitatea regională şi pentru vecinii occidentali ai acestor state. Rivalităţile din ultimele decenii au făcut de nenumărate ori ca cele două state să fie în pragul conflictului armat, însă escaladarea conflictelor nu a avut loc, acestea fiind rezolvate pe cale diplomatică.

Conflictele actuale dintre cele două state pot conduce la o situaţie politică şi militară greu de gestionat pentru NATO dar şi pentru Uniunea Europeană și au un potențial destabilizator semnificativ pentru regiune dar şi pentru Alianţă.

Problemele dintre cele două state sunt numeroase – enumerăm aici  doar câteva: revendicări teritoriale în Marea Egee, revendicări privind drepturile asupra platformei continentale, militarizarea insulelor din Marea Egee, disputa din anul 1974 privind dosarul Cipru (care creează şi în prezent dispute periodice în Marea Egee).

În prezent, tensiunile dintre Atena şi Ankara au crescut pentru prima dată după ce preşedintele Turcei a luat hotărârea de a deschide graniţa imigranţilor către Grecia. Au urmat săptămâni de haos la frontiera elenă. De asemenea, au urmat provocări ale aviaţiei militare turce în spaţiul aerian elen. Avioane de luptă s-au apropiat nepermis de un elicopter în care se afla ministrul elen al Apărării, Nikos Panagitopulus şi Şeful Statului Major al Apărării, Konstantionos Floros.

Turcia a negat că ar fi violat spaţiul aerian elen, declarând că avioanele de vânătoare turceşti ar fi executat un zbor de recunoaştere de rutină deasupra Mării Egee. Cele două state manifestă în ultima perioadă o tendinţă negativă de a redeschide discuţii sensibile dar şi vechi dispute privind frontierele lor din Marea Egee.

Un alt episod care a dus la tensionarea relaţiilor îl reprezintă disputa privind zonele de explorare a  resurselor din estul Mediteranei. Unele zone unde Turcia doreşte să facă explorări se află la sud de Grecia, iar Atena susţine că aceste zone aparțin zonei economice exclusive grecești. Ankara respinge aceste acuzaţii.

Tensiunile au crescut la cote alarmante după ce Turcia a trimis nava Oruç Reis să iniţieze activităţi de explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale în estul Mediteranei, în apropierea Insulei Creta şi a Republicii Cipru.

Grecia a reacţionat imediat mobilizând flota şi subliniind că acest conflict ar putea escalada rapid. Prmierul grec a declarat cu această ocazie că Grecia este pregătită pentru orice scenariu. De asemenea, ministrul Apărarii a declarat că nu doreşte un conflict militar cu Turcia, dar că Grecia va face orice pentru a-şi apăra drepturile.

De această situaţie din Marea Mediterană este preocupată şi Uniunea Europeană. Comisia Europeană a emis un comunicat prin care declară că evenimentele din Marea Mediterană sunt extrem de îngrijorătoare şi îndeamnă Turcia şi Grecia să depăşească aceste tensiuni. De asemenea, Grecia a cerut o reuniune de urgenţă a Uniunii Europene pentru a discuta această temă.

În disputa dintre Turcia şi Grecia a intervenit şi Franţa, care își sporeşte prezenţa sa militară în Mediterană. Franţa a trimis două nave militare şi două avioane de vânătoare Rafale  în estul Mediteranei. Avioanele vor fi staţionate în Insula Creta.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a criticat dur „încălcarea” de către Turcia a suveranităţii Republicii Cipru şi Greciei. "Prezenţa militară franceză are scopul intensificării evaluării autonome a situaţiei şi afirmării ataşamentului Franţei faţă de principiul liberei circulaţii, siguranţei maritime în Mediterană şi respectării dreptului internaţional", a afirmat Macron cu această ocazie.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a avertizat Grecia, la 14 august, declarând ca Turcia va răspunde la cel mai mic atac. Recent, într-o discuție cu ziariștii după rugăciune, la Istanbul, Erdogan a declarat că una dintre navele militare care însoțesc Oruc Reis, Kemal Reis, a oferit "răspunsul necesar" la o agresiune a navelor grecești. "Nu putem lăsa cel mai mic atac fără un răspuns. Ieri a avut loc un astfel de incident (...) Dacă acest lucru continuă, vom replica", a subliniat Recep Tayyip Erdogan.

Pe de altă parte, Turcia a acuzat Franța că se "comportă ca un caid" și că "accentuează tensiunile" în estul Mediteranei.

Nu este pentru prima dată când Franţa şi Turcia au poziţii divergente în Mediterană. Acestea au mai avut poziţii diferite în ceea ce priveşte Libia şi Siria. Franţa chiar s-a retras dintr-o misiune NATO ce privea Libia după un schimb de replici cu Turcia.

Este extrem de îngrijorător că doi aliaţi NATO au ajuns la acest nivel de tensiuni. Rămâne de văzut ce se va decide în urma întâlnirii de urgenţă de la Bruxelles şi, mai ales, dacă va avea loc şi o reuniune de urgenţă în interiorul NATO, care ar putea găsi soluţii de reducere a tensiunii dintre cele două state membre.