Ursula von der Leyen, primul discurs despre starea Uniunii
Autor: Alexandru-Marian Crenganiș
Discursul anual despre starea Uniunii, susținut recent de președintele Comisiei Europene în fața plenului Parlamentului European, a intrat deja în rândul tradițiilor UE. Prezentarea discursului annual privind starea UE este mult mai mult decât un ceremonial, este ocazia pentru evaluarea evenimentelor anului care a trecut și a rezultatelor obținute, dar și prilejul pentru prezentarea viziunii liderului Comisiei Europene pentru perioada care urmează.
Ursula von der Leyen şi-a prezentat recent planul de bătălie pentru Uniunea Europeană atingând unele dintre cele mai sensibile şi complicate subiecte ale momentului, în primul ei discurs despre Starea Uniunii. Aceste subiecte sensibile sunt: economia, unitatea internă, Brexit, sănătate, Turcia, China şi geopolitica Uniunii, mediul, minorităţile, otrăvirea cetățeanului rus Navalny.
Președinta CE a făcut un apel la guvernele europene să nu retragă sprijinul fiscal pentru economie şi să folosească toate oportunităţile create de pandemie pentru a aplica reforme de structură şi să finalizeze uniunea bancară, precum şi pe cea a pieţelor de capital. Ea propune şi întărirea domeniului sănătăţii în Uniune, promiţând crearea unei agenţii de cercetare biomedicală şi desfășurarea unui Summit global. În plus, aceasta a declarat că instituţia condusă de ea va veni cu o propunere legislativă pentru “stabilirea cadrului privind salariile minime“ la nivelul UE.
Aceasta a evitat subiectul fondurilor europene redistribuite pe baza respectării statului de drept şi a valorilor democratice europene. Aceste declaraţii ar fi vizat în mod direct Polonia şi Ungaria, care se îndreaptă spre politici iliberale.
De asemenea, Ursula von der Lyen a declarat că, până la sfârşitul lunii septembrie, Comisia va adopta primul raport ce priveşte statul de drept în toate ţările membre: „Vreau ca acesta să fie punctul de plecare, ca să ne asigurăm că nu mai există derapaje. Vrem să ne asigurăm că fondurile din bugetul nostru sunt protejate în faţa corupţiei. Este un ţel nenegociabil“. Rapoartele OLAF arată că statele est-europene sunt campioane europene la frauda cu fonduri europene.
Legat de planurile CE pentru salarii minime la nivel european, von der Leyen a declarat că „pentru prea mulţi oameni nu mai rentează să muncească. Salariile de dumping distrug demnitatea muncii, îi pedepsesc pe antreprenorii care plătesc salarii decente şi distorsionează concurenţa loială pe piaţa unică“.
Problema salariului minim la nivelul tuturor celor 27 de state este extrem de complicată din punct de vedere politic, de aceea Comisia nu impune acest lucru. În schimb, Comisia vrea să se asigure că exisă un sistem de negoicere pentru salarii.
O parte importantă din discurs a fost dedicată ameninţărilor geopolitice dar şi provocărilor cu care se confruntă Uniumea în prezent. Preşedinta Comisiei Europene, a declarat că Republica Popular Chineză este un rival sistemic care promovează o formă de guvernare incompatibilă cu valorile democratice şi că pandemia a arătat căt de fragilă este ordinea globală. Aceasta a afirmat totodată că doreşte să se renunţe la regula unanimităţii Cosiliului European în chestiunile de afaceri externe, în favoarea votului majorităţii.
Astfel, UE va putea acţiona mai rapid în vremuri de criză. De amintit aici că Cipru condiţionează aprobarea de sancţiuni UE contra oficialilor belaruşi de extinderea sancţiunilor contra Turciei. O altă situaţie care merită menţionată, deşi nu ţine de politica externă, este faptul că Ungaria şi Polonia s-au angajat să se protejeze reciproc folosind dreptul de veto când sunt votate decizii de sancţionare a acestor state pentru nerespectarea statului de drept.
În discursul său, Preşedinta Comisiei Europene a făcut referire şi la conflictul dintre Grecia şi Turcia. Legat de această situaţie, von der Leyen a avertizat Turcia, „un vecin cu probleme“, să nu mai intimideze Grecia şi Ciprul, declarând că Ankara este un partener important într-o problemă importantă cum este găzduirea refugiaţilor, dar „acest lucru nu justifică încercările de a-şi intimida vecinii”.
În legătură cu alţi vecini problematici (statele din Balcanii de Vest), von der Leyen a descris intenţiile UE astfel: „Balcanii de Vest sunt parte a Europei, nu doar o haltă pe Drumul Mătăsii“. De aceea, UE va lansa un pachet de redresare economică pentru regiune. Deşi, la nivel declarativ, ţările balcanice dau impresia că sunt pe drumul european, politic acestea sunt cum nu se poate mai departe de UE. Spre exemplu, Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei şi dezvoltă în mod substanțial relațiile cu China. Prin Drumul Mătăsii, preşedinta CE s-a referit la Iniţiativa “Belt and Road” prin care Beijingul îşi extinde în regiune influenţa comercială, economică şi politică.
Von der Leyen a prezentat şi planuri pentru restartarea economiei europene în cadrul a ceea ce este cunoscut sub numele de „Noul acord verde“. Aceasta a anunțat că UE trebuie să-şi ridice semnificativ ţinta de reducere a emisiilor de carbon la cel puţin 55% până în 2030.
