Republica Kârgâză – nou punct fierbinte în CSI
Un nou punct fierbinte se adaugă pe harta tulburărilor politice și geopolitice din CSI.
După alegerile parlamentare de la 4 octombrie a.c., din Republica Kârgâză (Kirghizia/ Kârgâzstan), fostă republică sovietică din Asia Centrală, țară membră a Comunității Statelor Independente / CSI, mii de persoane au contestat în stradă rezultatul acestora. Protestele stradale au fost organizate inițial de către cinci partide de opoziție care nu au obţinut locuri în noul parlament. Manifestanţii au solicitat, printre altele, repetarea alegerilor.
La acest scrutin, șaisprezece partide politice au concurat pentru Parlament (Consiliul Suprem), format din 120 de membri. Scrutinul de duminică a fost dominat de formaţiunile politice apropiate de preşedintele Sooronbai Jeenbekov (care este partizanul continuării relațiilor speciale cu Rusia). Au fost declarate, în urma scrutinului, următoarele rezultate: Partidul proprezidențial “Birimdik / Unitatea” (24,52%), Partidul proprezidențial „Patria mea este Kârgâzstan” (23,89%), partidul centrist “Kârgâzstan” (8,73%) și partidul centrist „Kârgâzstanul unit” (7,11%). Simpatizanții partidelor care nu au depășit pragul electoral, în special Partidul Social-Democrat din Kârgâzstan, condus de Seiitbek Atambaev, fiul fostului președinte Almazbek Atambaev, au ieșit în stradă, denunțând falsificarea alegerilor.
Opoziția a declarat că alegerile au fost fraudate. Numeroși lideri ai opoziției și o parte dintre protestatari sunt extrem de nemulțumiți că președintele Jeenbekov ar manifesta tentația controlului absolut, Partidul Unitatea, care ar fi obținut cele mai multe voturi, este condus de către fratele acestuia. Susținătorii liderului de opoziție Oburbek Baranov declară că atât formațiunile pro-Jeembekov (actualul președinte) cât și partidul pro-Atambaev (fostul președinte) ar avea o susținere reală limitată în țară.
Marți, rezultatele acestui scrutin a fost invalidate.
Protestatarii au încercat să intre de mai multe ori în clădirea care adăpostește Preşedinţia şi Parlamentul (Consiliul Suprem), precum și în sediul Guvernului. Manifestanţii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev în condiții neelucidate, "fără să facă uz de forţă sau de arme". Protestatarii au ocupat sediile instituţiilor centrale de la Bişkek, însă au urmat disensiuni în rândul opoziţiei, care este împărţită în 11 partide. Protestele din ultimele zile au condus la ciocniri violente și schimburi de focuri între grupările protestatare ostile, urmate de rănirea a cca 1.000 persoane. Joi noaptea, structurile de forță au închis frontiera pentru a împedica ieșirea din țară a liderilor politici și s-au declarat “apolitice”.
Premierul țării Kubatbek Boronov și-a anunțat în urmă cu câteva zile demisia, împreună cu întregul guvern. Numeroși dintre membrii guvernului și-au reluat ulterior activitatea, după ce și-au depus inițial demisiile. Printre aceștia se află premierul Kubatbek Boronov și primarul capitalei.
Liderii partidelor de opoziție au creat un Comitet de Coordonare pentru conducerea țării și l-au propus pentru funcția de premier pe Sadâr Japarov, fost deputat, lider al opoziției, eliberat din închisoare. La 6 octombrie, Parlamentul, în actuala sa componență, l-a confirmat pe acesta în funcție în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare. Alți lideri ai opoziției nu au fost de acord cu această candidatură, au creat un alt Comitet de Coordonare și propun un alt candidat la funcția de premier. De asemenea, aceștia solicită dizolvarea Parlamentului, reluarea alegerilor parlamentare și demiterea președintelui.
De facto, în momentul de față, mai multe partide se luptă pentru obținerea pozițiilor de premier și de președinte al parlamentului țării. O serie de deputați au susținut recent numirea în funcție a lui Sadâr Japarov, din opoziție, în funcția de premier. Pe de altă parte, puterea actuală de la Bișkek apreciază că nu există nici o legitimitate a numirii acestuia (nici un decret al președintelui în acest sens, nici o decizie a președintelui Parlamentului etc.). În acest sens, în momentul de față organele executive susținute de către opoziție nu au legitimitate.
Numeroși lideri ai opoziției susțin inițierea procedurii de demitere a președintelui. Procedura este complicată și depinde de acordul președintelui Parlamentului, precum și de evaluarea și decizia unei Comisii parlamentare speciale care poate fi creată doar pe baza a 40 de semnături de deputați și cu acordul președintelui Parlamentului. Consiliul de Coordonare Populară, structură a opoziției parlamentare, a solicitat inițierea procedurii de demitere, implementarea unei legi a lustrației și dizolvarea Parlamentului.
Soarta politică a președintelui este de asemenea sub semnul întrebării. Timp de câteva zile, de la inițierea protestelor, președintele kirghiz a lipsit din spațiul public. În cele din urmă, preşedintele Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, a decretat astăzi starea de urgenţă în capitala Bişkek şi a ordonat desfăşurarea armatei pe străzile capitalei. Măsurile anunţate includ interdicţii de circulaţie de vineri, ora 20.00, până în 21 octombrie, ora 08.00. Nu s-a precizat ce efective militare vor fi trimise pentru impunerea restricţiilor. Forţele armate au primit ordin să utilizeze vehicule blindate, să instaleze puncte de control şi să împiedice ciocnirile armate. Jeenbekov a anunţat că ar putea demisiona după numirea unui nou guvern și normalizarea situației: “După ce vor fi confirmate organele de putere executivă legitime și țara va merge pe calea legitimității, sunt gata să părăsesc poziția de președinte al Republicii”.
Deciziile și intervenția președintelui au loc în contextul în care, astăzi, au avut loc ciocniri violente între partizanii fostului președinte Almazbek Atambaev, eliberat recent din închisoare de către protestatari și ai unuia dintre liderii opoziției, Omurbek Babanov, cu partizanii fostului deputat Sadâr Japarov, care se prezintă ca fiind noul premier al țării. În acest context, președintele i-a ordonat noului șef al Statului Major General al armatei să scoată pe străzi tehnica militară din dotare și să organizeze posturi publice de control pentru a combate ciocnirile militare, a asigura ordinea publică și a proteja populația țării. Tot astăzi, președintele a demis oficial premierul și întregul guvern, l-a eliberat din funcție de președintele Comitetului de Stat pentru securitate națională și pe șeful Statului Major General al forțelor armate.
Oficialii ruși au precizat că Rusia “ar putea fi obligată să asigure stabilitatea în Kârgâzstan”, apreciind că situaţia este 'haotică'.
Principala problemă o reprezintă în prezent legitimitatea organelor de putere, puternic contestate în țară după scrutinul parlamentar de la 4 octombrie a.c. Atât președintele, cât și parlamentul și guvernul, și-au erodat în mod substanțial încrederea.
Situația politică în țară se menține extrem de complicată. Alegerile parlamentare recente au condus la o divizare accentuată a societății, la o criză de legitimare și la totodată o criză politică internă majoră, al cărei final rămâne impredictibil.
