Dezinformarea privind răspândirea noului coronavirus – evaluări ale experților

Dezinformarea privind răspândirea noului coronavirus – evaluări ale experților

Autor: Dorin Melnic

 

Ieri s-au desfășurat, sub formă de webinar online, lucrările unei conferințe internaționale dedicate dezinformării legate de pandemia de COVID-19, cu tema ,,Общество в борьбе с инфодемией: cнова быстрее и эффективное государств? (Societatea în lupta cu dezinformarea: din nou state mai rapide și mai eficiente?)’’; evenimentul a fost organizat de către think-tank-urile Prisma Ucraineană (Foreign Policy Council "Ukrainian Prism", Kiev, Ucraina) și Asociația de Politică Externă / APE din Republica Moldova, în cadrul unui proiect mai amplu sprijinit de Black Sea Trust / German Marshall Fund.

Moderatorul dezbaterii a fost Natalia Stercul, din cadrul APE, iar vorbitori au fost Ana Șelest (ONG Prisma Ucraineană, Kiev, Ucraina), Olga Iurkova (Stop Fake, Kiev, Ucraina), Vadim Mojeiko (Institutul de Studii Strategice din Belarus, Minsk, Belarus) și Valerii Pașa (WatchDog.md, Chișinău, R. Moldova).

Principalele puncte de interes ale dezbaterilor le-au reprezentat modalitatea în care statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) au reușit să gestioneze pandemia de coronavirus, precum și modul în care România și Ucraina au abordat cu mai multă responsabilitate potențialul pericol de COVID-19 în comparație cu state precum Belarus și Republica Moldova.

Potrivit experților, fenomenul gestionării pandemiei poate fi corelat cu fenomenele de informare și dezinformare, acestea fiind propagate prin intermediul a trei elemente esențiale: guvernul, mass-media și cetățenii.

Ucrainenii au înțeles cel mai bine pericolul dezinformării, acesta reprezentând o problemă cu care Ucraina se confruntă masiv încă de după evenimentele din 2014, guvernul de la Kiev și presa sporind antagonismul ucrainean față de Federația Rusă. O mare parte din cetățeni s-a informat în mod curent cu privire la Covid-19 urmărind documentare tematice și citind articole de presă publicate de medici și oameni de știință chinezi.

Autoritățile din Belarus au fost de la început critice față de măsurile de prevenție adoptate de SUA și Europa Occidentală, președintele Aleksandr Lukașenko declarând că pandemia de coronavirus reprezintă ,,o psihoză care a oprit economia mondială’’. Declarația de mai sus a președintelui belarus este apreciată de către experți ca fiind una iresponsabilă, care nu a avut la bază vreo informație de natură medicală. Aici experții identifică o problemă corelată. Mass-media din Belarus nu au fost atât de implicate în problema răspândirii coronavirusului, principala preocupare a acestora și a cetățenilor fiind victoria neligitimă la alegerile prezidențiale a lui Lukașenko la scrutinul de la 9 august 2020. În acest context poate fi identificată și o parte bună: neimplicarea presei din Belarus a însemnat și o descreștere semnificativă a fenomenului de dezinformare.

În cazul R. Moldova, specialiștii au consemnat că virusul a ajuns în țară la 7 martie a.c.; oamenii își exprimau îngrijorările cu privire la acest virus încă din luna ianuarie și se așteptau ca până atunci conducerea statului să adopte o serie de norme care să protejeze R. Moldova. Guvernul de la Chișinău nu a acționat defel. Președintele Igor Dodon a afirmat că, în opinia acestuia, coronavirusul este la fel ca ,,o gripă sezonieră’’; de mai multe ori, în mod repetat, acesta a evitat să poarte masca la anumite deplasări de lucru în țară și nu a respectat perioada de carantină după întoarcerea dintr-o vizită efectuată în străinătate. La sfârșitul lunii martie a.c., într-un sondaj de opinie, peste 50% din cetățenii R. Moldova au afirmat că se pot proteja de coronavirus la fel ca de o gripă obișnuită.

Un rol major în această dezinformare îl joacă (l-au jucat) canalele TV și rețelele de socializare rusești, care sunt destul de urmărite în R. Moldova și în alte state din fosta URSS, întrucât acestea i-au îndemnat în mod repetat pe oameni ,,să bea înălbitor sau alcool pur și să consume mult usturoi pentru a se vindeca de infecțiile de coronavirus’’.

Așadar, în statele cu o minoritate rusă a fost evidențiată o discrepanță între televiziunea rusă și cea națională, cea rusă având o poziție sceptică față de declarațiile Statelor Unite și Occidentului cu privire la natura, cauzele și impactul coronavirusului; situația a fost ușor diferită în Armenia, unde principalul instrument de dezinformare a fost YouTube. În România, acest lucru nu a fost posibil, ținând cont că aici nu sunt populare rețele de socialiazare rusești ca VKontakte sau Odnoklassniki.

Comentariul autorului: Dezinformarea a reprezentat și în cazul pandemiei de coronavirus un important element strategic, ajungându-se deja la o adevărată ,,infodemie’’ în legătură cu noul coronavirus. Multe informații au reprezentat dezinformare pură și au fost și sunt folosite ca mijloc de exercitare a influenței politice.

Situația de mai sus este elocventă mai ales în cazul Rusiei. Serghei Ivanov, fostul șef al serviciului de dezinformare ,,A’’ din cadrul serviciului secret sovietic KGB, a descris folosirea măsurilor active în acest domeniu drept ,,artă’’. Potrivit manualelor de dezinformare încă utilizate la Moscova, conținutul măsurilor active de dezinformare trebuia/trebuie adaptat la situații distincte și la public. În plus, originea sovietică (a dezinformării) trebuia ascunsă cu orice preț. Un obiectiv de bază a fost acela de a determina mass-media din Occident să preia unul sau mai multe conținuturi ale dezinformării. Când acest lucru a funcționat, sursa occidentală a putut fi prezentată drept sursa inițială a informației. Sunt numeroase semnale din care rezultă că aceste proceduri de manual sovietic privind dezinformarea au fost utilizate de către Moscova și în cazul actualei “infodemii”.