Rezultatele alegerilor locale din Ucraina – prime evaluări
Dorin Popescu
Duminică, 25 octombrie a.c., au avut loc alegerile locale în Ucraina (primele care au avut loc pe baza noului Cod electoral).
La acest scrutin au fost aleși consilierii regionali în toate regiunile Ucrainei (mai puțin în Crimeea și raioanele de est ale Donbasului, unde alegerile locale nu s-au putut desfășura), consilierii raionali în cele 136 de consilii raionale (în raioanele rezultate în urma reformei administrativ-teritoriale din vara acestui an), consilierii locali (în consiliile orășenești și sătești din cele cca 1.500 de unități teritorial-administrative unificate), precum și primarii orașelor, comunelor și satelor.
Rata de participare la vot a fost de 36,88% (cu cca 10% mai puțin decât la scrutinul precedent din 2015); au votat cca 10,5 milioane de cetățeni ucraineni. Scăderea prezenței la vot este explicată și prin prisma contextului epidemiologic delicat din Ucraina (se estimează că cca 10% din populația cu drept de vot a preferat izolarea la domiciliu în ziua votului din cauza fricii de contaminare).
Este încă prematură o analiză integrată privind rezultatele alegerilor locale din Ucraina de duminică, 25 octombrie. Încă nu au fost autentificate toate buletinele de vot la Comisia Electorală Centrală, unele rezultate vor fi contestate în instanță etc. Rezultate finale ale scrutinului au fost promise a fi prezentate la 3 noiembrie a.c.
Totuși, câteva accente și tendințe politico-electorale generale pot fi deja creionate și circulate în mod fundamentat:
Alegerile locale au generat o combinație specifică (a opțiunilor locale) în care va fi greu de decelat votul politic. Potrivit experților locali, votul politic se poate cuantifica în Ucraina prioritar la nivelul marilor orașe (ca și în România) și al consiliilor regionale (județe, cazul României; poate fi luat în calcul extins și nivelul reprezentat de consiliile raionale).
Alegerile confirmă o scădere (anticipată de către experți) a ratingului politic al formațiunii pro-prezidențiale Slujitorul Poporului / “Sluga Naroda”, cel puțin comparativ cu ratingul acestei formațiuni la alegerile din 2019 (prezidențiale și parlamentare). De această scădere par a beneficia prioritar oponenții săi tradiționali, atât de pe culoarul nationalist (în vest), cât și de pe zona pro-rusă (în est).
Ratingul formațiunmii pro-prezidențiale Slujitorul Poporului a coborât vertiginous, mai ales în mediul urban mare. Această formațiune nu își poate adjudeca, așa cum arată cifrele în momentul de față, nici o poziție de primar în centrele regionale ale Ucrainei. Este posibil ca reprezentanții/candidații acestuia în orașe precum Ujgorod, Jitomir și Poltava (centre regionale) să participe în turul al doilea de scrutin, însă cu șansa a doua. Formațiunea politică respectivă a pierdut alegerile în marile orașe în care a avut candidați proprii. Potrivit liderilor acestei formațiuni, Slujitorul Poporului va avea totuși cel mai mare număr de reprezentanți în consiliile locale, la toate nivelurile (regiune, raion, orășenesc, local etc.) din întreaga Ucraină.
Se mențin, în general, clivajele politice est-vest; estul și sudul țării au votat prioritar, ca întotdeauna, pentru formațiunile politice de orientare pro-rusă, în timp ce vestul și-a menținut opțiunile prioritare pentru formațiunile naționaliste.
Se poate vorbi de un succes moderat al formațiunilor politice pro-rusești.
“Platforma de Opoziție Pentru Viață!” (pro-rusă) a câștigat prima poziție în 6 regiuni ale Ucrainei, respectiv în estul țării: Lugansk (perimetrul regional aflat sub controlul de stat al Ucrainei în care s-au putut desfășura alegerile locale), Donețsk (perimetrul regional aflat sub controlul de stat al Ucrainei în care s-au putut desfășura alegerile locale), Zaporojie, Herson, Odesa și Nikolaev. Această formațiune politică a obținut locul al doilea ca număr de voturi pentru Consiliul Regional în alte trei regiuni – Sum, Harkov și Dnepropetrovsk, precum și locul al treilea în Consiliile regionale ale regiunilor Kirovograd și Jitomir. Ratingul acestei formațiuni scade odată cu deplasarea geografică de la estul spre centrul Ucrainei. Formațiunea va fi reprezentată și în consiliile regionale din Transcarpatia. Cernăuți, Vinnița, Cerkasov, Kiev, Poltava, Cernigov.
Formațiunilor pro-rusești tradiționale li s-a adăugat recent și Partidul Șaria (pro-rus), care contează la nivel local în două regiuni din est.
Alte formațiuni politice relevante în plan național (Solidaritatea Europeană – Petr Poroșenko, Patria – Iulia Timoșenko, Svoboda/Libertatea, Golos/Vocea etc.) au fost votate prioritar în regiunile din centrul și vestul țării.
Funcția de primar al capitalei Kiev îi va reveni tot actualului primar Vitalii Kliciko (fost campion mondial la categoria grea), chiar și în cazul unui tur doi, așteptat a avea loc peste trei săptămâni. Acesta este considerat unul dintre potenţialii candidaţi la prezidenţialele prevăzute pentru 2024.
În majoritatea orașelor mari din Ucraina, va avea loc un tur al doilea pentru stabilirea primarilor acestora. În Lvov se vor confrunta primarul în funcție Andrei Sadovâi cu fostul guvernator al regiunii Oleg Siniutkii, candidat al formațiunii “Solidaritatea Europeană” (Petr Poroșenko). În Odesa, primarul în funcție se va confrunta cu Nikolai Skorik, candidat al formațiunii pro-ruse “Platforma de Opoziție Pentru Viață!”. Foarte probabil, nu va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin în Harkov și Vinița, unde primarii în funcție și-au asigurat realegerea. Se anticipează că în Ivano-Frankovsk va câștiga scrutinul candidatul formațiunii naționaliste “Svoboda”/Libertatea. Este foarte posibil ca această formațiune să își atribuie în final și primari în Ternopil și Hmelnițki.
Pe lista scurtă a câștigătorilor acestui scrutin pot fi incluși primarii în funcție și formațiunile politice din partea cărora au candidat aceștia (de exemplu, Harkov – “Blocul Kernes – pentru un Harkov de succes!”, Dnipro – partidul “Propunerea”, Mariupol – Blocul “Vadim Boicenko” etc). Cu rare excepții, au câștigat cele mai mari scoruri în principalele orașe din Ucraina primarii în funcție ai acestora (fie au câștigat din primul tur, fie vor participa cu primul scor în turul al doilea). Primarii orașelor Kiev, Harkov, Odesa, Dnipro și Lvov par a fi obținut rezultate mai bune decât ale contracandidaților lor direcți.
Singurul oraș cu statut de centru regional în care primarul în funcție nu se va califica în al doilea tur de scrutin este, cel mai probabil, orașul Cernăuți; foarte probabil, în Cernăuți se vor confrunta în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru funcția de primar, potrivit exit-poll-urilor, Roman Kliciuk (candidatul partidului „Alternativa unică”) și Vitali Mihailișin („Echipa lui Mihailișin”).
În privința celor cinci întrebări propuse de președintele Zelenski pentru testarea consultativă a opiniei populației Ucrainei (închisoare pe viață în cazul condamnărilor pentru mare corupție, crearea unei zone economice în Donbas, reducerea numărului de deputați în Rada Supremă de la 450 la 300, legalizarea canabisului în scopuri medicale și, respectiv, utilizarea, de către Ucraina, a garanțiilor de securitate prevăzute în Memorandumul de la Budapesta, în 1994), populația Ucrainei a răspuns majoritar pozitiv la patru dintre acestea (s-a exprimat un răspuns majoritar negativ privind inițiativa/propunerea de creare a unei zone economice în Donbas), însă nu există efecte juridice ale acestei consultări care să fundamenteze eventuale demersuri ulterioare ale președintelui în vederea implementării opțiunilor populației Ucrainei exprimate duminică pe temele propuse spre consultare populară de către Volodimir Zelenski.
Din punct de vedere al relațiilor internaționale, desfășurarea alegerilor locale a generat și noi tensiuni diplomatice între Ucraina și Ungaria.
MAE ucrainean a transmis Ungariei o notă de protest în care se denunță implicarea oficială a Ungariei, exprimată prin MAE ungar, în alegerile locale, precum și sprijinul Ungariei pentru o formațiune politică din Ucraina (Partidul Maghiarilor din Ucraina). MAE ucrainean apreciază că acest sprijin reprezintă un amestec direct al Ungariei în treburile interne ale Ucrainei. În acest context, autoritățile ucrainene au interzis intrarea în Ucraina a doi înalți funcționari maghiari în ziua alegerilor locale (unul dintre aceștia are rang de secretar de stat în Cancelaria premierului Ungariei); ministrul ucrainean de externe a adăugat că interdicția de intrare în Ucraina a fost inițiată pentru mai mulți cetățeni ai Ungariei; ca răspuns, ministrul ungar de externe a amenințat că Ungaria va bloca integrarea europeană a Ucrainei. Ministrul ungar de externe a denunțat “pașii neprietenoși ai Ucrainei”, care ar fi refuzat în acest fel sprijinul Ungariei privind integrarea europeană. Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat că Ucraina și Ungaria trebuie să își rezolve problemele bilaterale plecând de la principiile și valorile UE, precum și de la principiul bunei vecinătăți, iar poziția UE față de Ucraina rămâne neschimbată: UE va continua colaborarea strânsă cu Ucraina.
Rezultatele alegerilor locale nu vor avea, foarte probabil, un efect direct asupra modificării raporturilor de putere la nivel național, asupra compoziției politice a Radei Supreme etc. și nu pot fi văzute ca având efect perturbator în sensul pregătirii / convocării de alegeri parlamentare anticipate, însă scorurile principalelor formațiuni politice din Ucraina sunt relevante din perspectivă politică pe termen scurt și mediu.
Principalele rezultate ale acestor alegeri pentru comunitatea românească din regiunile Cernăuți și Transcarpatia sunt detaliate statistic și analitic în articolul publicat de Agenția BucPress din Cernăuți, la linkul https://bucpress.eu/politica/alegeri-locale-in-regiunile-cernauti-13133.
