Dezbaterea “Polonia-Balcanii de Vest. Împreună către viitor”
Alexandru-Marian Crenganiș
Zilele trecute s-au desfășurat, sub formă de webinar online, lucrările unei conferințe internaționale dedicate Balcanilor de Vest, cu tema “Poland-Western Balkans. Together Towards the Future”; evenimentul a fost organizat și patronat de către Fundația poloneză Institutul pentru Studii Estice (Varșovia).
La conferință au participat următorii experți: din Albania – Ledion Krisafi, de la Institutul de Studii Internaționale; din Bosnia și Herțegovina – Sanita Hadzović, de la Centrul pentru Studii de Securitate; din Kosovo – Donika Marku, de la Centrul pentru Studii de Securitate; din Muntenegru – Marko Pejović, de la Centrul pentru Democrație și Drepturile omului; din Macedonia de Nord – Marija Risteska, de la Centrul de Cercetare și Elaborare a Politicilor, iar din Serbia – Jelica Minić, Mișcarea Europeană din Serbia. Dezbaterea a fost moderată de Anna Kurowska, Director pentru Granturi și Proiecte, Fundația poloneză Institutul pentru Studii Estice (Varșovia).
Acestă dezbatere face parte dintr-un proiect mai amplu cu aceeași denumire și aceeași tematică. Proiectul este co-finanțat de către Ministerul de Externe din Polonia pentru a contura, prezenta și evidenția rolul substanțial al Poloniei în integrarea țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Prin acest proiect, organizatorii intenționează să identifice și să cerceteze percepția opiniei publice despre Uniunea Europeană, dar și despre Procesul de la Berlin.
Anna Kurowska a declarat că, în cei 16 ani de la aderarea Poloniei la UE, acesta a avut un boom economic remarcabil și a devenit un actor important în politica externă la nivel continental. Aceasta a dat câteva exemple/rezultate ale politicii externe a Poloniei care sunt speciale pentru Balcanii de Vest: Summitul de la Poznan dedicat Balcanilor de Vest (2019) și Președinția Procesului de la Berlin din anul 2019.
Polonia dorește să fie un promotor al integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest, însă, adițional, are aspirația de a împărtăși cu aceste state experiența rezultată din schimbările politice, economice și sociale din Polonia care s-au produs odată cu aderarea la Uniune a acestei țări. Aceasta a mai declarat că evenimentele din ultimii ani au afectat considerabil Uniunea Europeană și cetățenii acesteia.
Ledion Krisafi a precizat că peste 85% din populația Albaniei sprijină integrarea țării în Uniunea Europeană; acest procent a scăzut față de anii trecuți; în același timp, jumătate din populația Albaniei apreciază că țara lor nu este pregătită pentru integrarea în UE.
Albania are câteva probleme evidente, cum ar fi statul de drept și instabilitatea instituțiilor statului. În același timp, Albania are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa, anul trecut acesta reprezentând 31% din media UE.
În acest moment, Albania are parte de cea mai amplă reformă din justiție din toate timpurile. Reforma respectivă a început acum 6 ani, dar, în pofida derulării acesteia, problemele sistemice persistă. O problemă destul de serioasă o reprezintă derularea sincopată a reformei constituționale. În ultimii 5 ani, Albania nu avut Curte Constituțională dar nici Curte de Apel, deoarece judecătorii de aici au fost demiși în baza reformei din justiție.
Ledion Krisafi este de părere că reforma din justiție și noul sistem judiciar vor schimba percepția oamenilor cu privire la aderarea la UE, dar vor modifica totodată (în mod pozitiv) și percepția statelor membre UE privind Albania. De asemenea, expertul albanez crede că până acum această reformă a avut un succes incontestabil, iar obiecțiile punctuale în acest domeniu ale Franței, Olandei și Danemarcei nu mai sunt de actualitate, deoarece Albania a înregistrat progrese substanțiale în anumite domenii enumerate de aceste țări ca fiind problematice.
Jelica Minić a declarat că alegerile reprezintă încă principalul subiect intern de discuție din Serbia. Deși aceste alegeri au avut loc în iunie, încă nu există la Belgrad un guvern stabil. Recent, președintele Vucic a anunțat că vor fi organizate alegeri parlamentare într-o perioadă de un an și jumătate, simultan cu alegerile prezidențiale.
Această criză arată că partidul de guvernare de la Belgrad a înțeles că ceva a mers rău la alegerile trecute. Există în societate un sentiment acut de ilegitimitate și lipsă de credibilitate a instituțiilor politice, deoarece mai puțin de 50% din populația cu drept de vot a ieșit la vot la cel mai recent scrutin.
Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Serbia nu a fost deloc unul bun. Nu au fost făcute deloc progrese în ceea ce privește criteriile politice. De asemenea, nici în sistemul judiciar nu au fost realizate evoluții notabile, iar mici progrese au fost consemnate doar în ceea ce privește lupta împotriva corupției și combaterea crimei organizate.
Mari probleme se înregistrează în continuare în domeniile: drepturile omului, libertatea de exprimare, libertatea mass-media. Totodată, presiunea asupra organizaților non-guvernamentale este în creștere. Din cauza aceasta, în 2020 nu a fost deschis niciun capitol de negociere cu UE.
O problemă destul de importantă o reprezintă în continuare discuția privind Kosovo (în subsidiar, relațiile Belgradului cu Priștina). S-au derulat câteva discuții în acest an, mediate de către mediatorii internaționali, însă, din păcate, nici în acest domeniu nu au fost înregistrate progrese notabile. Singurele progrese de acest gen au fost înregistrate în domeniul economic.
Sanita Hadzović este de părere că începerea procedurilor de aderare la UE a țării sale, Bosnia și Herțegovina, a reprezentat mai mult un proces de menținere a păcii. De la momentul începerii procedurilor de aderare au fost relizate câteva progrese, însă total insuficiente. Peste 63% din populația țării apreciază că aderarea la UE nu va avea niciun impact asupra țării, în timp de 36% consideră că Bosnia și Herțegovina nu va deveni membru UE. De asemenea, expertul a mai declarat că în Bosnia și Herțegovina există sprijin public și politic solid pentru aderarea la UE.
Sanita a mai declarat că influența rusă în Bosnia și Herțegovina este prezentă prin intermediul unor politicieni, mai ales în Republica Srpska. În ceea ce privește actuala pandemie, Sanita apreciază că UE a ajutat foarte mult Bosnia și Herțegovina, atât financiar dar și cu echipamente medicale, iar acest sprijin a fost prezentat în mod corect de mass-media, ceea ce a făcut ca sprijinul populației pentru UE să mai crească puțin.
Marko Pejović a declarat că populația din Muntenegru a dorit recent o schimbare politică majoră în țară, astfel încât, urmare a voturilor exprimate la ultimele alegeri, la putere s-a instalat fosta opoziție. De asemenea, expertul a mai declarat că pentru integrarea Muntenegrului în UE există un larg consens social, unul dintre puținele în acest sens înregistrate în rândul țărilor din Balcanii de Vest.
Acesta a mai declarat că toți actorii relevanți din țară, precum și majoritatea populației, sprijină aderarea Muntenegrului la UE. De asemenea, guvernul a adoptat recent noua metodologie de aderare la UE.
Marko a mai declarat că actualul guvern trebuie să continue parcursul democratic al țării pentru a avea și mai multe rezultate în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate, precum și respectarea drepturilor omului și a minorităților etnice. Tot acesta a mai declarat că până acum nu există dovezi că actuala pandemie a afectat gradul de încredere a oamenilor în UE; cu toate acesta, sprijinul populației pentru UE continuă să scadă. Ultimele date arată că 54% din populație (ceea ce reprezintă un minim istoric) sprijină aderarea Muntenegrului la UE.
Donika Marku a declarat că peste 92% din populația din Kosovo se pronunță pentru aderarea la UE, iar 62% au declarat că integrarea va avea un impact pozitiv. De asemenea, majoritatea celor chestionați sunt de părere că, în actualul tempo, Kosovo va adera la UE până în anul 2025.
Kosovarii cred că motivul principal care împiedică aderarea la UE este corupția. Marku a mai declarat că foarte puțină lume știe la Priștina de Procesul de la Berlin, discuția principală pe plan intern în ceea ce privește relația cu UE fiind despre vize. Cetățenii kosovari sunt conștienți că sunt câteva probleme care trebuie rezolvate pentru a se realiza de facto aderarea Kosovo la UE.
Marija Risteska opinează că, în ceea ce privește Macedonia de Nord, deși aceasta a îndeplinit toate condițiile necesare, negocierile pentru aderarea ei la UE nu au început încă din cauza unor probleme interne și externe. Problemele interne țin prioritar de statul de drept și de corupție, în timp ce cele externe vin și din lipsa de sprijin din partea Uniunii. Schimbarea numelui țării în Macedonia de Nord a divizat populația; minoritățile au acuzat că dreptul la autodeterminare a țării este limitat prin măsuri de acest gen (constrângerea externă privind schimbarea denumirii țării), iar aceste măsuri au afectat sprijinul cetățenilor pentru aderarea Macedoniei de Nord la UE.
Marijia apreciază că europenizarea trebuie să vină din interior. În acest moment nu există o dorință reală a liderilor de a realiza europenizarea din interior. Pe de altă parte, există un proces de europenizare din afară, având ca actor principal Uniunea Europeană; și acest proces (europenizarea din exterior) decurge cu numeroase probleme, deoarece Uniunea nu este pregătită în acest sens.
Ledion Krisafi consideră că Polonia a fost un susținător extrem de influent al integrării Balcanilor de Vest. De asemenea, acesta apreciază că, deși Polonia a făcut multe pentru apropierea de UE a țărilor din Balcanii de Vest, Varșovia trebuie să fie mai prezentă, mai ales economic, în aceste țări. Acesta a mai declarat că Polonia reprezintă un exemplu de urmat nu numai de Albania, dar și de către toate celelalte țări din Balcanii de Vest.
În ceea ce privește Procesul de la Berlin, acesta a declarat că Albania a beneficiat cel mai puțin de această inițiativă, dar acest lucru se datorează prioritar guvernului de la Tirana.
Jelica Mini apreciază că nu mai există nicio altă țară în regiune care să aibă o istorie fără răni (n.n. așa cum ar fi Polonia), ceea ce reprezintă un avantaj pentru Polonia.
Pentru Sanita Hadzović, sprijinul Poloniei pentru Bosnia și Herțegovina rămâne unul extrem de important; acesta ar trebui să fie prezentat mai mult în mass-media locale; în același timp, este de necontestat că Polonia are un rol important în regiunea Balcanilor de Vest.
Toți experții invitați au evidențiat și au argumentat în mod detaliat sprijinul politic al Poloniei pentru apropierea de UE a țărilor din Balcanii de Vest.
