Statele Unite ale Americii după alegeri

Statele Unite ale Americii după alegeri

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Alegerile din Statele Unite din anul 2020 vor rămâne cu siguranță în istorie. Scrutinul de anul acesta a fost cel mai intens din ultimii 50 de ani. Deși, conform tradiției, după închiderea scrutinului, predicțiile făcute de televiziuni dădeau câștigătorul, anul acesta nu a fost așa. La mai bine de două zile după scrutin a fost dat posibilul cățigător, acesta fiind Joe Biden. După încheierea scrutinului, primul care a făcut declarații publice a fost Joe Biden, care a declarat susținătorilor că trebuie să fie răbdători, deoarece lucrurile arată bine. La puțin timp după declarația acestuia, a ieșit și Donald Trump care și-a proclamat victoria și a declarat că alegerile au fost fraudate.

La mai bine de 10 zile de la înciderea urnelor, Joe Biden a avut un discurs în calitate de președinte ales al SUA, deși în instanță au fost depuse contestații de către echipa lui Donald Trump. Cu toate acestea, Joe Biden a inițiat procedura de transfer a puterii.

Alegerile prezidenţiale din SUA 2020 s-au transformat, astfel, într-o lungă aşteptare: întreaga lumea aşteaptă, pur şi simplu, să vadă ce se va întâmpla în continuare, în condiţiile în care, deşi un astfel de scenariu a fost luat în calcul de analiştii politici, americanii păşesc în acest moment pe „un teritoriu încă necartografiat”, într-o situaţie politică fără precedent în istoria modernă a Statelor Unite.

În acest moment, matematica îi face cu ochiul lui Joe Biden: el are un avantaj de câteva zeci de mii de voturi în state-cheie, precum Pennsylvania ori Wisconsin, sau chiar în jur de 150.000 diferenţă, cum e cazul în Michigan. Cu cât trece timpul şi se numără noi voturi, în condiţiile în care s-au numărat deja 98-99%, cu atât devine mai greu pentru Trump să recupereze această diferenţă.

Conform ultimelor date, Joe Biden are 306 electori, în timp ce Donald Trump are doar 232 de electori. În privinţa numărului total de voturi exprimate de electoratul american, Biden şi-a asigurat un plus de peste cinci milioane comparativ cu Trump. În cifre absolute, democratul a primit votul a 78 de milioane de alegători (50,8 procente), în vreme ce republicanul a reuşit să atragă 72,7 milioane de americani de partea sa (47,5 procente).

Cu toate acestea, preşedintele Donald Trump continuă să nu-şi recunoască înfrângerea, invocând „fraude masive”, iar campania sa a lansat un val de contestaţii în justiţie în ciuda faptului că oficialităţi americane federale din domeniul securităţii au declarat că alegerile din 3 noiembrie au fost „cele mai sigure” din istoria modernă a SUA.

Cei mai multi oficiali republicani fie îl susţin, formulînd acuzaţii nefondate, fie spun că preşedintele are dreptul să conteste în justiţie procesul electoral şi să prezinte dovezi, ceea ce este adevărat.

Susținătorii lui Donald Trump au organizat recent în Washington un miting la care au participat sute de mii de oameni. La acest miting a participat și președintele Donald Trump. Acest miting a dat naștere la violențe între susținătorii lui Trump și cei ai lui Biden. Poliția a făcut zeci de arestări.

La începutul săptămânii, procurorul general al SUA, Bill Barr, a dat undă verde deschiderii de anchete privind posibile nereguli în timpul alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.Gestul lui Barr îi arată lui Trump că „autorităţile cercetează problema”. Concomitent, Barr a subliniat că autorizaţia dată procurorilor federali din toată ţara nu indică faptul că Departamentul Justiţiei are dovezi ale existenţei unor situaţii autentice de fraudă.

Surse din anturajul prezidenţial au declarat pentru NBC că, cel mai probabil, singura „concesie” care va fi smulsă de la Donald Trump, după ce (şi dacă) va pierde bătălia în instanţă, ar fi una de genul „voi accepta rezultatul alegerilor, chiar dar nu vom şti niciodată precis care a fost el în realitate”.

În ceea ce priveşte şansele sale în instanţă ale lui Donald Trump de a contesta rezultatul alegerilor prezidenţiale, Josh Blackman, profesor de drept la South Texas College of Law din Houston, a explicat, pentru Europa Liberă, că „până acum, aceasta nu a avut succes. Ceea ce am văzut deocamdată sunt acuzaţii legate de o fraudare foarte mare a voturilor. Toate aceste acuzaţii nu au fost dublate de probe în instanţă. Şi, până acum, instanţele au respins aceste provocări“ a spus acesta. „Chiar dacă toate argumentele preşedintelui Trump au câştig de cauză, chiar dacă toate argumentele sale câştigă în instanţă, tot nu cred că ar putea duce la anularea a suficiente voturi pentru a se acoperi diferenţa care i-a adus victoria lui Joe Biden. Cu alte cuvinte, Biden are suficiente voturi în plus încât poate suporta anularea unor voturi şi să îşi păstreze totuşi mandatul de preşedinte”, a subliniat Josh Blackman.

Strategia pe termen lung a lui Trump ar presupune, în acest scenariu, poziţionarea sa în postura de „cel mai de succes candidat republican”, care are în spatele său forţa a 89 de milioane de urmăritori pe Twitter şi 71 de milioane de voturi. În acest fel, Donald Trump ar putea să-şi creeze o nouă imagine de lider al opoziţiei republicane şi și-ar crea posibilitatea unei revanşe în 2024, când ar putea să candideze din nou la alegerile prezidenţiale.

Nici Joe Biden nu a fost ocolit de întrebarea lunii: „ar trebui să cedeze Trump?”. Iar răspunsul său nu putea fi decât un foarte evident „Da”.

De când mass-media l-au „proiectat” câştigător al alegerilor pe Biden, cei din echipa acestuia au încercat să transmită public mesaje calme, în totală contradicţie cu cele venite din tabăra Trump şi să păstreze aparenţa unei echipe prezidenţiale aflate într-un proces de tranziţie lină şi metodică.