Divergențe privind bugetul Uniunii Europene
Alexandru-Marian Crenganiș
Bugetul Uniunii Europene dar și Planul de Redresare după noul coronavirus, au fost blocate recent și repetat de Polonai și Ungaria, după ce Parlamentul European dar și Consiliul au ajuns la un acord prealabil care prevde acordarea de fonduri europene pe baza respectării statului de drept.
În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru adoptarea de măsuri împotriva unui stat și, de asemenea, modalitatea de funcționare a mecanismului de condiționare. Astfel, perioada în care instituțiile Uniunii sunt ogligate să adopte măsuri s-a micșorat la 7-9 luni. De asemenea, Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziție pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE).
Polonia și Ungraia au amenințat (chiar după Summitul care a aprobat acest proiect) cu blocarea bugetului. Împotriva Ungariei și Poloniei au loc de mai mulți ani proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, care prevede sancționarea țărilor membre ce nu respectă prevederile comunitare.
În timp ce Ungaria și Polonia s-au opus, celelalte state au fost de acord. De asemenea, acestă inițiativă este susținută și de populația statelor membre. Opt din zece europeni (77%) din întreaga UE sunt de acord cu condiţionarea, de către UE, a alocării fondurilor comunitare de punerea în aplicare de către guvernele naţionale a principiilor statului de drept, arată un nou sondaj comandat de Parlamentul European ale cărui rezultate au fost date publicității în cea de-a doua parte a lunii octombrie.
În cazul României însă, proporția celor care aprobă principiul este clar peste media europeană, cu 84%. La finalul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis afirma că este de acord cu condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. El a declarat cu această ocazie că România este decisă să respecte statul de drept, astfel încât să ajungă exemplu pentru alţii.
Ambasadorii guvernelor UE au participat la 16 noiembrie a.c. la o reuniune la Bruxelles unde urmau să susțină un compromis la care s-a ajuns cu pachetul de 1.800 de miliarde de euro între Consiliul European și Parlamentul European, dar nu s-a putut ajunge la un consens din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei.
Președinția germană a Uniunii Europene a declarat că „două state membre ale UE au exprimat rezerve la votul pentru bugetul Uniunii și pentru pachetul de redresare economică.
Guvernul Viktor Orban a justificat, recent, blocarea bugetului Uniunii Europene şi în contextul politicilor privind imigraţia, nu doar din cauza mecanismului de respectare a normelor statului de drept, criticând abordarea “excesiv de” flexibilă a Bruxellesului faţă de primirea extracomunitarilor.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a argumentat că mecanismul privind statul de drept are rolul de a forţa statele membre UE să primească imigranţi din Africa şi Orientul Mijlociu. "Protejarea graniţelor şi apărarea ţării de imigranţi vor fi considerate de Bruxelles drept o încălcare a legii", a declarat Viktor Orban, potrivit ediţiei în limba germană a agenţiei Reuters.
"Raportarea la principiile statului de drept a devenit un instrument politic şi ideologic" în dezbaterile privind imigraţia, a subliniat Viktor Orban, conform site-ului HGV.hu.
De asemenea, guvernul polonez așteaptă ca Uniunea Europeană să facă unele compromisuri. Guvernul de la Varșovia și-ar dori ca decizia de blocare plăților către un stat membru să fie luată cu unanimitate, ceea ce ar face imposibilă, practic, aplicarea mecanismului.
„Aşteptăm noi propuneri care să fie coerente cu tratatele UE şi, în al doilea rând, să fie în concordanţă cu concluziile (deciziile) Consiliului European din iulie, când a fost convenit bugetul UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, la postul public de radio.
Citând o sursă apropiată guvernului de la Varşovia, cotidianul Dziennik Gazeta Prawna scrie că Polonia este conştientă că va fi imposibil să elimine această condiţionare, dar că va saluta scenarii care să dilueze mecanismul ce leagă finanţarea de conformarea la statul de drept.
O propunere din partea poloneză prevede ca UE ar trebui să ceară unanimitate dacă ar dori să blocheze plăţi către un stat membru. În acest scenariu, întrucât Ungaria s-a alăturat Poloniei în lupta cu Bruxellesul, în practică va fi imposibilă activarea condiţionării plăţilor UE de respectarea statului de drept.
De asemenea, Comisia Europeană a revenit cu un comunicat prin care se spune că se dorește rezolvarea acestui impas cât mai repede. ''Cred că este nevoie de o rezolvare rapidă a acestei situaţii. Este mare nevoie de aceşti bani pentru redresarea economică europeană'', a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri european.
Râmâne de văzut cum se va rezolva acestă problemă și mai ales dacă Comisia Europenă va ajunge la un compromis cu Polonia și Ungaria pentru a putea adopta bugetul și pachetul de redresare economică până la sfârșitul anului 2020, astfel încât acestea să poată întra în viigoare în ianuarie 2021.
