Puncte de cotitură în relațiile Turcia-UE
Alexandru-Marian Crenganiș
Relațiile Turciei cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite devin din nou extrem de tensionate. Există mai multe cauze/motive pentru care s-a ajuns aici. Prima cauză o reprezintă politica externă activă a Turciei. Aici vorbim de poziția politică a Ankarei în Siria, Mediterana de Est, dar și Libia. Această atitudine ofensivă a Ankarei a deranjat foarte multe state europene.
Relațiile au devenit extrem de tensionate mai ales după acțiunile Turciei în Libia și Mediterana de Est. Astfel, s-a ajuns la conflicte diplomatice extrem de grave între Turcia și Franța pe de o parte, iar pe de cealaltă partre între Turcia și Grecia.
În cele din urmă, percheziționarea în cadrul operațiunii Irini a unei nave comerciale sub pavilion turcesc, încălcând dreptul internațional, arată în termeni concreți punctul la care au ajuns relațiile. În acest caz sunt relevante pe de o parte ilegitimitatea și ilegalitatea operațiunii desfășurate și, pe de alta, atitudinea față de Turcia adoptată de UE. Potrivit UE, Turcia este un actor care cauzează în mod constant probleme în regiune. O astfel de acțiune, inițiată în momentul în care Turcia a declarat că este o parte a Europei, a cauzat apariția multor semne de întrebare. Toate privirile sunt îndreptate acum spre Summitul liderilor UE.
Deși este vorba de un parteneriat parțial din perspectiva relațiilor cu Turcia, nu există un compromis practic cu privire la modul în care ar trebui să evolueze politica UE în privința Ankarei. Franța, Grecia și administrația cipriotă greacă sunt printre cei mai importanți actori ai frontului împotriva Turciei. Administrația de la Atena cere UE să impună sancțiuni împotriva Turciei pentru a echilibra politica urmată de Turcia în Mediterana împotriva sa. Este evident că Franța nu este o prietenă a Turciei în cadrul UE. Pentru Macron, Turcia este identificată ca reprezentând o problemă gravă. În toate problemele de politică externă de la Libia până la Siria, Macron consideră Ankara drept un rival. Frontul anti-Turcia nu are nicio oportunitate să identifice pe deplin abordarea UE față de Turcia. Deoarece actori statali precum Spania, Portugalia, Italia, Malta și îndeosebi Germania nu sunt în favoarea pierderii complete a Turciei. Turcia nu este doar un partener economic pentru aceștia, ci și o putere regională extrem de importantă pentru securitatea europeană. Turcia ocupă un rol semnificativ în poziția Germaniei față de imigrația ilegală. O altă problemă foarte serioasă a UE o reprezintă faptul că în special Germania nu este dispusă să acopere costurile cauzate de decizia privind impunerea unor sancțiuni împotriva Turciei.
În urma summitului de la Bruxelles din data de 10 decembrie, liderii UE au decis să sancționeze Turcia.
„Măsurile hotărâte vor fi sancţiuni individuale şi se vor putea decide măsuri suplimentare dacă Turcia îşi continuă acţiunile”, a explicat cu acea ocazie un diplomat european.
Totodată, se pare că o listă de nume va fi întocmită în următoarele săptămâni şi va fi supusă aprobării statelor membre, conform concluziilor adoptate de participanţii la summit, scrie Agerpres.
În același timp, un alt lucru important care s-a stabilit în cadrul reuniunii este că liderii europeni l-au mandatat pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.
Germania a insistat să mențină ușa deschisă pentru cooperarea turco-europeană și a asigurat că “prin declarația UE se oferă o mână de prietenie” dacă Turcia va răspunde reciproc și se va oferi o deescaladare susținută, inclusiv disponibilitatea de a soluționa disputele prin dialog și în conformitate cu dreptul internațional.
Erdogan a reacţionat în legătură cu sancţiunile pregătite de UE şi SUA împotriva regimului său. Potrivit preşedintelui turc, Ankara are drepturi în Marea Mediterană şi trebuie să i se recunoască acest lucru. “Trebuie să ne fie recunoscute drepturile. Există acum multe drepturi pe care statele membre UE trebuie să le acorde Turciei”, a declarat Erdogan, potrivit agenţiei de presă Reuters, preluată de Agerpres, după ce a participat la tradiţionala rugăciune săptămânală a musulmanilor.
După ce UE a luat hotărârea de a sancționa Turcia, a venit rândul și Stateleor Unite să adopte această măsură. Adminstrația Trump a luat o decizie similară la 14 decembrie. Sancţiunile Departamentului american al Trezoreriei vizează Agenţia turcă pentru Industria Apărării, informează agenţia de presă Reuters.
Decizia Administraţiei Donald Trump riscă să afecteze economia Turciei, care se confruntă deja cu probleme şi să genereze tensiuni suplimentare între Washington şi Ankara. Aceste sancțiuni au fost impuse după ce guvernul de la Ankara a achiziționat din Rusia sistemul antiaerian S-400.
Ankara a susținut în repetate rânduri că sistemul de apărare antiaeriană S-400 a fost achiziţionat ca o nevoie urgentă, având în vedere conflictele militare din jurul țării și a declarat că aliații, inclusiv SUA, nu au oferit alternative, cum ar fi sistemul Patriot, în condiții impuse şi acceptate de Turcia.
Un înalt oficial turc citat de Reuters a declarat că sancțiunile vor afecta şi mai mult relaţiile tensionate dintre cele două state membre ale NATO. ,,Sancțiunile nu ar aduce un rezultat benefic, ar fi contraproductive. Ar dăuna relațiilor", a declarat oficialul. ,,Turcia este în favoarea rezolvării acestor probleme prin diplomație și negocieri. Nu vom accepta sancţiuni unilaterale", a precizat acesta.
