Relația Statele Unite-Turcia în impas

Relația Statele Unite-Turcia în impas

Alexandru-Marian Crenganiș

 

În timp ce în Statele Unite a început procesul de tranziție, pentru ca Administrația Biden să se instaleze ofical la conducerea țării, restul lumii proiectează diferite scenarii privind modul în care va aborda noua admistrație diferitele crize de pe glob. Dar, în același timp, Turcia, important membru NATO și aliat ai SUA, așteaptă confuz – cu optimism și cu îngrijorare – o  instalarea noii administrații la Washington, deoarece în mandatul Biden există șansa de a reseta relațiile dintre cele două state care au atins un minim istoric în ultimii 20 de ani.

Cu toate acestea, Joe Biden a stârnit furie la Ankara, după ce în campania electorală a declarat că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, este un autocrat şi că Washingtonul ar trebui să-i încurajeze pe liderii opoziţiei turce „să preia puterea, dar nu printr-o lovitură de stat, ci prin competiţie electorală".

Deși Erdogan speră la o relație mai bună cu Statele Unite în Admistrația Biden, liderul turc a declarat cu doar câteva săptămâni înainte de victoria lui Biden în alegerile din SUA, participând la un miting al propriului partid în sud-estul Turciei: „Nu ştiţi cu cine aveţi de-a face!  […] Impuneţi-vă deja sancţiunile, oricare ar fi acestea!”,

Ținta directă a acestui mesaj a fost Donald Trump. Deși Donald Trump a declarat că relațiile cu Turcia în timpul mandatului său au fost bune, Statele Unite au adoptat măsuri împotriva Turciei după ce la început au evitat acestă măsură. Aceste sancțiuni au fost adoptate după ce Turcia a cumpărat în vara anului 2019 sisteme antiaeriene S-400 din Rusia.

Conform legii americane „Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act (CAATSA)”, puterea executivă poate să impună sancţiuni ţărilor care cumpără echipamente militare din Rusia. Cu toate acestea, Trump a refuzat în mod repetat să facă acest lucru, în pofida multiplelor apeluri din partea reprezentanţilor Congresului şi ai Departamentului de Stat. Trump şi-a explicat reticenţa de a impune sancţiuni Turciei ca o încercare de a corecta o „greşeală” a Administraţiei Obama care nu a furnizat Turciei sistemele de apărare antirachetă Patriot fabricate în SUA.

Dacă președintele Donald Trump a dorit să echilibreze relațiile cu Ankara prin amânarea sancțiunilor, nu prea a reușit deoarece această amânare a fost de folos Turciei. În schimb, Congresul SUA a oprit vânzările importante de arme noi către Turcia.

Se pare că relațiile au devenit si mai reci după ce Secretarul de Stat Mike  Pompeo a efectuat, în a doua jumătate a lunii noiembrie, o vizită în Turcia, în cadrul unui turneu în alte şase ţări (Franţa, Georgia, Israel, Emiratele Arabe Unite/EAU, Qatar şi Arabia Saudită); atât mass-media americane, cât şi cele internaţionale, au pus sub semnul întrebării „scopul” real al escalei în Turcia. Acesta a aterizat la Istanbul și nu în Ankara (unde putea discuta cu oficialități sau chiar cu președintele). Pompeo a susținut că obiectivul vizitei îl constituie desfășurarea de discuţii despre libertatea religioasă, odată cu recenta decizie turcă de transformare a bisericii „Sfânta Sofia” în moschee, un subiect aflat pe agenda discuţiilor cu diferite personalităţi religioase, inclusiv Bartolomeu I, patriarhul Constantinopolului.

Acestă vizită a lui Pompeo a stârnit furia Ankarei, drept urmare Ministerul de Externe turc a descris întâlnirile lui Pompeo de la Istanbul drept „extrem de inadecvate”, transmiţând un mesaj dur Washingtonului: „Ar fi mai indicat ca SUA să se uite în primul rând în oglindă pentru a vedea rasismul, islamofobia şi criminalitatea din propria ţară, după care să-şi arate sensibilitatea faţă de încălcările drepturilor omului”.

Astfel, la 14 decembrie, Administrația Trump a decis adoptarea sancțiunilor. Sancţiunile Departamentului american al Trezoreriei vizează Agenţia turcă pentru Industria Apărării, informează agenţia de presă Reuters. Decizia Administraţiei Donald Trump riscă să afecteze economia Turciei, care se confruntă deja cu probleme şi să genereze tensiuni suplimentare între Washington şi Ankara.

La scurt timp a apărut și replica Ankarei la aceste sancțiuni. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reacționat față de sancțiunile impuse țării sale de către Statele Unite ale Americii spunând că nu este descurajat de acestea: "Turcia nu este descurajată de sancțiuni și este hotărâtă să-și dezvolte industria de apărare pentru o independență totală. Ce fel de alianţă este asta? Această decizie este un atac deschis împotriva suveranităţii noastre", a declarat Recep Tayyip Erdogan. "Turcia este primul membru NATO care se confruntă cu astfel de sancțiuni. Turcia nu va fi descurajată, ci va lucra de două ori mai mult ca să îmbunătățească sectorul de apărare și să îl facă total independent", a mai declarat cu acea ocazie Recep Tayyip Erdogan, transmite Anadolu.

Sub Administraţia Biden, relaţiile dintre Washington şi Ankara vor debuta fără îndoială sub semnul tensiunilor şi reţinerilor de ambele părţi. Deşi este posibil să existe o revizuire a politicii Biden privind Turcia, urmată de o ofertă de resetare, Ankara are două preocupări principale cu privire la legăturile viitoare cu noua Administraţie: prima este generată de temerea că Biden va reintroduce în relaţia bilaterală un discurs despre democraţie şi promovarea drepturilor omului, iar a doua – limitarea acţiunilor Turciei în Siria, Estul Mediteranei şi Libia.

Aceste tensiuni dintre Ankara și Statele Unite pot avea impact și asupra României. Securitatea Mării Negre constituie un alt domeniu important al intereselor strategice comune ale Washingtonului şi Ankarei. Ambele state, membre NATO, au criticat și au considerat intrvenția Federației Ruse în Georgia în 2008 și în Ucraina în 2014 drept precedente periculoase în regiune, Moscova folosind în cazurile respective forţa militară pentru a schimba frontiere.