Politica externă a Statelor Unite în viziunea administrației Biden

Politica externă a Statelor Unite în viziunea administrației Biden

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Pe data de 20 ianuarie a.c., Joe Biden a depus jurământul pentru a deveni oficial președintele Statelor Unite, cel de-al 46-lea președinte al SUA. Acesta va încerca să transpună în politica externă sloganul său din campania electorală „America Lead Again”. Acesta va fi o abordare opusă față de administrația Trump, care avea ca slogan „America First”. Sloganul fostului președinte punea interesul Americii în toate acțiunile internaționale. Noua viziune a administrației Biden nu neagă acest lucru, numai că nu se va axa exclusiv pe interesele americane în sens strict. De asemenea, se dorește ieșirea din izolaționismul promovat de Donald Trump.

Noua admistrație americană va aplica acest principiu din campania electorală dorind să schimbe anumite direcții ale politicii externe a SUA. Acest lucru va fi extrem de greu, deoarece Donald Trump a demis sau schimbat șefii instituțiilor de securitate pe ultima sută de metri. Noii șefi trebuie să aplice imediat directivele Casei Albe privind retragerea trupelor SUA din principalele teatre de operaţii, formalizarea retragerii SUA din Tratatul pentru Schimbările Climatice, din Acordul Nuclear cu Iranul, din tratatul privind rachetele cu rază intermediară de acţiune şi altele.

Prin acest lucru, Donald Trump a dorit ca acțiunile asumate pe plan internațional să nu mai poată fi schimbate în mod facil. Dispoziţia actualului preşedinte de a retrage trupele SUA din anumite teatre de operaţiuni externe ale lumii nu a fost agreată de către elitele militare, în frunte cu fostul lider al Pentagonului, Mark Esper. Cu toate acestea, chiar a doua zi după ce a preluat funcţia, noul șef al Pentagonului, Christopher Miller, a dat ordinul de retragere rapidă a forţelor SUA din Afganistan.

Va fi greu pentru Adminsistrația Biden să scoată Statele Unite din izolaționismul admistrației Trump. Această politică de izolare a început odată cu renunțarea la poziția de jandarm a lumii, dar a continuat și cu punerea pe primul loc a Statelor Unite în actuala pandemie creată de noul coronavirus.

Cu toate acestea, este de așteptat ca relațiile cu aliații din Uniunea Europeană, dar și din NATO, să se îmbunătățească rapid. Acest lucru va fi posibil deoarece aliații europeni au salutat victoria actualului președinte, spunând că sunt nerădăbdători să vadă relansarea relațiilor. O excepție notabilă o fac Polonia și Ungaria, Biden vede Alianța NATO ca fiind vitală pentru parteneriatul transatlantic și pentru securitatea Europei și a Americii de Nord.

Deși se prevede o relansare a relațiilor bilaterale, asta nu înseamnă că vor dispărea presiunile asupra modului în care aliații europeni înțeleg să împartă povara cheltuielilor pentru apărare. Donald Trump  a cerut aliaților, în special Germaniei, să își îndeplinească angajamentul asumat de majorare a cheltuielilor de apărare pentru a atinge 2% din PIB. State precum România, Polonia, Marea Britanie sau Grecia reprezintă mai degrabă excepții în cadrul NATO în ceea ce privește atingerea acestui prag.

De asemenea, este de așteptat ca admistrația Biden sa anuleze decizia Admistrației Trump de anul acesta care prevede reducerea prezenței militare americane în Europa, prin reducerea numărului de soldați staționați în Germania. O parte dintre acești soldați urmau să fie relocați în România și Polonia, dar, per total, capacitatea de descurajare americană în Europa urma să scadă.

Totodată, analiștii americani văd o creștere a prezenței americane în regiunea Mării Negre, proces început deja sub administrația Trump. Dealtfel, proiectele privind investiții cu bani americani în dezvoltarea infrastructurii de transport și în energie tocmai au fost anunțate

Sub Biden, prezența SUA în Marea Neagră va crește, la fel și asistența acordată Ucrainei”, anticipa în urmă cu câteva luni Glen Howard, președinte al fundației Jamestown, una dintre cele mai importante organizații axate pe analize și cercetări privind spațiul Eurasia.

Un punct extrem de important între relațiile dintre SUA și UE va fi dependența energetică față de Rusia, lucru pe care administrația Trump a încercat fără succes să îl schimbe.

Cea mai mare problemă aici rămâne dezvoltarea gazoductului Nord Stream 2, care urmează să lege direct Rusia de Germania, pe sub Marea Baltică. Rolul acestui gazoduct este să reducă drastic dependența Moscovei de conductele care tranzitează Ucraina, Belarus și Polonia.

O nouă schimbare majoră în politica externă a SUA va fi atitudinea față de Rusia. Specialiștii anticipează revenirea la o confruntarea dură. Washingtonul ar putea să încerce să își extindă prezența militară pe flancul estic al NATO cu scopul de a descuraja Rusia și de a-i reduce influența în țări precum Ucraina, Gerogia, Armenia sau Belarus, din spațiul ex-sovietic.

Asia va râmâne principala preocupare pentru Administrația Biden. Pivotul către Asia, început de administrația lui Barack Obama, a fost accelerat de către Donald Trump. Problema este că, în ultimii patru ani, SUA au pus presiuni tot mai mari pe China, văzută ca principalul adversar global, dar, în același timp, din cauza politicii America First, americanii și-au slăbit în același timp relațiile cu aliații tradiționali din zonă.

De asemenea, Administrația Biden doreșete să devină lider în problemele ce țin de mediu. Joe Biden a declarat că, pentru prima dată, „schimbările climatice vor fi pe ordinea de zi la masa deciziilor”, numindu-l pe fostul secretar de stat John Kerry în funcția de reprezentant special al președintelui pentru probleme de climă. În acest sens, Joe Biden a semnat deja un ordin executiv prin care Statele Unite au revenit în Acordul de la Paris. Această decizie a fost salutată de mulți lideri europeni.