Relații tensionate între China și Taiwan
Relația dintre Taiwan şi China continentală a fost întotdeauna complexă și controversată, însă riscul unui conflict bilateral este acum la cel mai înalt nivel din ultimele decenii.
Avioanele PLA zboară amenințător, aproape zilnic, către spațiul aerian din jurul Taiwanului. Începând cu jumătatea lunii septembrie 2020, avioanele de război chineze au zburat în peste 100 de misiuni de monitorizare, potrivit unei compilări Reuters a datelor de zbor extrase din declarațiile oficiale ale Ministerului Apărării Naționale din Taiwan.
La câteva luni după eliminarea unei provocări populare la adresa guvernării sale din Hong Kong, China se îndreaptă către o țintă cu miză și mai mare: Taiwanul autoguvernat. Insula se luptă într-un conflict cu China de zeci de ani.
După cum știm, în anul 1949, ca urmare a unui război civil, China s-a divizat în două entități statale: China continentală (Republica Populară Chineză/RPC) și Taiwan (Republica China/RC). Războiul civil s-a terminat fără semnarea oficială a vreunui tratat de pace, iar cele două părți sunt, formal, încă în stare de război. De atunci, relațiile dintre Beijing și Taipei s-au caracterizat prin contacte limitate, tensiune și instabilitate.
Beijinul a început acestă ofensivă după ce Taiwanul a începuit să aibă relații din ce în ce mai bune cu Statele Unite. La început, aceste relații nu au fost oficializate deoarece statele Unite au recuoscut guvernul de la Beijing. În 1979, în timpul administrației preşedintelui democrat Jimmy Carter (1977-1981), Statele Unite au normalizat relațiile diplomatice cu guvernul Partidului Comunist Chinez de la Beijing. Conform Legii din 1979 privind relațiile cu Taiwan, relațiile Statelor Unite cu această ţară au devenit neoficiale și neprotocolare.
În 1982, în timpul administrației preşedintelui republican Ronald Reagan (1981-1989), relațiile SUA cu Taiwanul au fost întărite în mod neoficial prin Cele Şase Asigurări, ca răspuns la cel de-al treilea comunicat privind instituirea relațiilor dintre SUA şi Republica Populară Chineză. Asigurările erau menite să reasigure atât Taiwanul, cât și Congresul Statelor Unite, că Statele Unite vor continua să sprijine Taiwanul chiar dacă relaţiile diplomatice oficiale fuseseră întrerupte anterior.
Ba, mai mult, Admistrația Trump a întărit și mai mult aceste relații. La 2 decembrie 2016, ca preşedinte ales, Trump a acceptat o convorbire telefonică de la preşedinta Taiwanului, Ing-Wen Tsai, prin care aceasta îl felicita cu ocazia câştigării alegerilor prezidenţiale. A fost prima dată din 1979 de când un președinte ales a avut o convorbire publică cu un lider din Taiwan. Trump a declarat că în convorbirea telefonică s-a discutat despre „strânsele legături economice, politice și de securitate dintre Taiwan și SUA”.
La 16 martie 2018, președintele Trump a semnat Legea de călătorie în Taiwan, în temeiul căreia relațiile dintre Statele Unite și Taiwan au fost ridicate oficial la nivel înalt.
China a reacționat cu furie din ce în ce mai mare la încălzirea relației dintre Taipei și Washington și a intensificat exercițiile militare în apele din jurul insulei. Beijingul continuă să vadă insula ca pe o parte inseparabilă a teritoriului propriu, în ciuda faptului că cele două tabere au fost guvernate separat de peste 70 de ani.
China susține că trupele sale acționează legal. „Taiwan-ul este o parte inalienabilă a teritoriului chinez și nu există nici o așa-zisă linie mediană”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin.
Liderul de la Beijing are ca scop “reunificarea” insulei cu teritoriul continental și refuză în continuare să excludă utilizarea forței, chiar dacă partidul comunist aflat la conducere nu și-a exercitat niciodată controlul direct asupra Taiwanului.
În acest context tensionat, se înțeleg mai bine acțiunile Beijingului din trecut, dar și cele recente. Cea mai recentă acțiune a Bejingului a fost în data de 24 ianuarie a.c., când 15 avioane militare chineze au intrat în spațiul aerian al Taiwanului.
La acestă acțiune a reacționat și Statele Unite – care, prin Departamentul de Stat, a cerut Chinei să înceteze cu încercările de intimidare asupra Taiwanului prin folosirea „presiunii militare, diplomatice şi economice”.
Răspunsul SUA a venit imediat. Un grup naval american, condus de portavionul USS Theodore Roosevelt, a intrat în Marea Chinei de Sud pentru a promova „libertatea mărilor”, a transmis armata americană, într-un moment în care tensiunile dintre China și Taiwan provoacă îngrijorare la Washington, conform Reuters.
Armata americană a declarat că grupul naval se află în Marea Chinei de Sud, din care o mare parte este revendicată de China, pentru a desfășura operațiuni de rutină „pentru a asigura libertatea mării și a construi parteneriate care să încurajeze securitatea maritimă”.
Din păcate, aceste relații tensionate dintre Statele Unite și China pot duce la efecte negative la nivel global. Există riscul ca unele state din UE, dar și din NATO, precum România (care are un parteneriat strategic cu Statele Unite, dar și un parteneriat cu China), să fie puse în poziția de a alege cu cine va merge mai departe.
Cu Hong Kong și regiunile din Tibet și Xinjiang restabile și sub control din ce în ce mai strâns, Taiwan este ultimul obstacol rămas în calea monopolului Partidului Comunist asupra puterii în plan intern.
