Proteste de amploare în Federația Rusă

Alexandru-Marian Crenganiș

Zilele trecute și astăzi, Federația Rusă a fost scena unor proteste extrem de violente. Protestatarii au ieșit în stradă după ce principalul opozant rus, Alexei Navalnîi, a fost arestat de Poliţie la sosirea pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, la punctul de control al paşapoartelor.

Serviciile penitenciare ruse au avertizat că nu vor ezita să-l aresteze pe Navalnîi, 44 de ani, când va sosi în Rusia, acuzându-l că acesta ar fi încălcat, atunci când se afla în Germania în ultimele luni, condiţiile unei eliberări în urma unei condamnări cu suspendare într-un dosar din 2014.

Navalnîi a fost arestat pentru cel puțin 30 de zile și a fost transportat la o închisoare de maximă siguranță a FSB. În această închisoare, încă din timpul Uniunii Sovietice erau aduși cei mai importanți deținuți.

Acesta a făcut apel la susținătorii săi să iasă în stradă. Acest lucru s-a și întâmplat, izbucnind proteste în peste 90 de orașe rusești. Manifestanții au ieșit în stradă și în estul extrem al Rusiei, în pofida temperaturilor uneori sub minus 50 de grade Celsius, inclusiv la Vladivostok și Novosibirsk, al treilea oraș ca mărime din Rusia.

”Putin este un hoț”, au strigat oamenii la Moscova, la fel ca în multe alte orașe din țară, unde protestele au început cu câteva ore mai devreme decât în capitală din cauza diferenței de fus orar. La începutul săptămânii, echipa lui Navalnîi a publicat un documentar video intitulat ”Un palat pentru Putin”, care ar demonstra că liderul rus și-ar fi construit un ”imperiu țarist” la Marea Neagră cu bani din șpăgi. Kremlinul a catalogat acuzațiile din film – care a fost accesat de peste 67 de milioane de ori – drept ”prostii” și ”minciuni”.

Principalele proteste au avut loc la Moscova şi Sankt Petersburg, fiecare cu câte 20.000 de participanţi, potrivit jurnaliştilor AFP. La rândul său, Reuters a estimat că la Moscova s-au adunat sâmbăta trecută cel puţin 40.000 de persoane, relatează Agerpres.

La Moscova protestele au fost violente, având loc ciocniri între protestatari și forțele de ordine, poliţiştii lovindu-i cu bastoane pe manifestanţi, în timp ce aceştia replicau cu bulgări de zăpadă şi alte proiectile.

La începutul serii de sâmbătă, 23 ianuarie, câteva sute de protestatari s-au adunat la închisoarea Matroskaia Tişina, unde este deţinut Alexei Navalnîi. Poliţia a efectuat mai multe arestări şi i-a lovit pe manifestanţi cu bastoane pentru a-i dispersa.

Această mişcare de protest a avut loc cu câteva luni înainte de alegerile legislative prevăzute să aibă loc în toamnă, pe fondul scăderii popularităţii partidului la putere (Rusia Unită). Au fost manifestaţiile cele mai importante din ultimii ani, notează AFP, preluată de Agerpres.

Peste 3.000 de protestatari au fost arestați la protestele de sâmbăta trecută, fiind arestată atunci și soția lui Navalnîi, Yulia Navalnîi.

După aceste proteste, autoritățiile din Rusia au început intensificarea investigațiilor membrilor opoziției, fiind perchiziționată chiar și locuința lui Navalnîi. De asemenea, fratele politicianului de opoziție, Oleg Navalnîi, precum și susținătorii Lyubov Sobol, Anastasiya Vasilyeva și Oleg Stepanov, au fost plasați în arest la domiciliu până pe 23 martie, în așteptarea unor noi audieri. Maria Alyokhina, membră a trupei de punk Pussy Riot, a fost de asemenea arestată la domiciliu.

  Președintele Vladimir Putin a reacționat după aceste proteste. În opinia acestuia, protestele din Rusia sunt ilegale și periculoase. De asemenea, Rusia a acuzat țările occidentale că au încurajat mitingurile în sprijinul liderului opoziției Alexei Navalnîi.

Ministerul rus de Externe a criticat ambasada SUA la Moscova, care a întocmit o listă cu mai multe demonstrații, menționând exact locul și ora desfășurării acestora. “Sub masca îngrijorărilor cu privire la siguranța cetățenilor americani în străinătate, Washingtonul vrea să alimenteze protestele din Rusia”, critică Moscova.

Racții au fost și din partea statelor occidentale. Miniștrii de Externe ai Estoniei, Letoniei și Lituaniei au cerut „măsuri restrictive împotriva oficialilor ruși responsabili de arestări”. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut UE să intensifice sancțiunile asupra Rusiei după arestarea lui Navalnîi.

Tot în acest context, miniștrii europeni de externe au decis să-l trimită pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, la Moscova, la începutul lunii februarie, pentru a discuta despre arestarea lui Aleksei Navalnîi, dar și despre relațiile UE-Rusia.

O reacție a avut și noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden. Potrivit Reuters, citată de Agerpres, Joe Biden ar fi făcut presiuni asupra președintelui rus, Vladimir Putin, pe mai multe chestuiuni, între care presupusul amestec rusesc în alegerile din 2020, suveranitatea Ucrainei şi arestarea lui Navalnîi.

Jen Psaki a declarat că președintele american nu a fost reţinut în a-şi exprima îngrijorările în privinţa acţiunilor guvernului rus în cadrul acestei convorbiri. Anterior în cursul acestei săptămâni, un comunicat al Casei Albe a precizat că cei doi lideri au convenit ca echipele lor să lucreze de urgenţă la prelungirea New START, acordul de reducere a arsenalelor nucleare, până la 5 februarie, când prezentul acord expiră.

Susţinătorii lui Alexei Navalnîi au ieşit din nou astăzi în stradă, în ciuda avertismentelor din partea poliţiei. Protestele, văzute de către autoritățile ruse ca fiind „neautorizate”. au început în estul extrem al țării, la temperaturi mult sub 0 grade Celsius, dar au ajuns și în capitala Moscova. Poliția a făcut arestări masive încă de la primele ore. Au fost operate câteva mii de arestări.