R. Moldova – mai aproape de alegeri anticipate

R. Moldova – mai aproape de alegeri anticipate

Autor: Dorin Popescu

 

Astăzi, la Chișinău, a eşuat tentativa de învestire a Guvenului propus de candidatul desemnat, Igor Grosu.

În cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului RM, deputații urmau să dezbată proiectul de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere cabinetului de miniștri propus de Igor Grosu. În sală s-a constatat lipsă de cvorum după ce deputații PSRM, Partidul Șor și Pentru Moldova au părăsit sala de ședințe. Președinta Parlamentului a declarat că subiectul cu privire la învestirea Guvernului Grosu a fost epuizat.

Detalii: Deputații Partidului Socialist din R. Moldova, ai Partidului Șor și ai formațiunii Pentru Moldova au părăsit sala înainte de a fi prezentat și examinat programul de guvernare propus de candidatul desemnat Igor Grosu. Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanâi, a anunțat astfel lipsa de cvorum, în condițiile existenței, în sala Parlamentului, a numai 43 de deputați și a închis ședința parlamentului, anunțând o pauză.

Se consumă astfel o a doua tentativă eșuată de învestire a Guvenului R. Moldova, premisă necesară pentru dizolvarea Parlamentului R. Moldova de către Maia Sandu. De asemenea, la 23 martie a.c. a expirat și termenul constituțional de trei luni de la imposibilitatea învestirii Guvernului.

Potrivit prevederilor hotărârii Curții Constituționale din 2013, „indiferent de circumstanțele care au determinat lipsa votului de încredere, eșuarea formării noului Guvern în termen de 3 luni duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului”.

Deși au fost create astfel premisele pentru dizolvarea Parlamentului de către președintele R. Moldova, Maia Sandu, încă mai sunt numeroase posibile obstacole privind declanșarea de alegeri parlamentare anticipate: pentru dizolvarea Parlamentului este nevoie de o decizie a Curții Constituționale a R. Moldova, mai ales în situația extrem de probabilă a contestării deciziei de dizolvare a Parlamentului; partidele PSRM, Șor și Pentru Moldova (care au blocat, astăzi, învestirea guvernului Grosu) susțin că în Parlament există o majoritate politică (proprie) pe care Maia Sandu o ignoră; acestea vor contesta la Curtea Constituțională eventuala decizie a președintelui R. Moldova de dizolvare a Parlamentului; Curtea Constituțională a R. Moldova redevine un actor impoatrnt din perspectiva (interpretării constituționale a) deciziei privind dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri parlamentare anticipate; Parlamentul RM nu a votat alocarea resurselor bugetare pentru organizarea unui scrutin anticipat; majoritatea parlamentarilor R. Moldova nu își doresc cu adevărat alegeri anticipate.

Prognozele mele: Președintele R. Moldova, Maia Sandu, pare a fi decisă să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri parlamentare anticipate. Recentele evoluții (eșurarea celei de-a doua tentative de învestire a unui guvern, expirarea perioadei constituționale de trei luni) îi conferă suficiente temeiuri juridice pentru continuarea acțiunii politice de dizolvare a Parlamentului.

Va fi nevoie de curaj, luciditate și construcție politică pentru implementarea acestui obiectiv, repetat obsesiv de Maia Sandu în ultimele luni (“alegeri anticipate sau referendum” – de demisie a șefului statului, soluție de șantaj politic la care recurg, teoretic și repetat, liderii formațiunilor PSRM, Șor, Pentru Moldova).

În evaluarea mea, este iminentă o decizie a președintelui R. Moldova, Maia Sandu, privind dizolvarea Parlamentului R. Moldova, indiferent când și cum se va produce această decizie. Evoluțiile de astăzi îi pernit președintelui R. Moldova să construiască politic în această direcție. Iar Maia Sandu va construi.

 

Note:

1) Hotărârea Curții Constituționale (de interpretare a Constituției) nr.30/2013:

”1. În sensul alineatului (1) al articolului 85 din Constituţie:

– termenul de 3 luni pentru dizolvarea Parlamentului se referă la blocarea procedurii de adoptare a legilor şi la imposibilitatea formării Guvernului;

– TERMENUL DE 3 LUNI ÎNCEPE SĂ CURGĂ DE LA DATA APARIŢIEI CIRCUMSTANŢELOR CE AU DETERMINAT NECESITATEA FORMĂRII UNUI NOU GUVERN, CURGE INDIFERENT DE DECLANŞAREA PROCEDURILOR DE FORMARE A NOULUI GUVERN SAU/ŞI DE EFECTUAREA PROCEDURILOR PREVĂZUTE DE ALINEATUL (2) AL ARTICOLULUI 85 DIN CONSTITUŢIE, INCLUDE PERIOADELE DE CONSULTARE A FRACŢIUNILOR PARLAMENTARE ŞI DE EFECTUARE A ALTOR PROCEDURI LEGALE ŞI CONSTITUIE TERMENUL LIMITĂ PENTRU FORMAREA NOULUI GUVERN.

2. Termenul de 45 de zile cuprins la articolul 85 alin.(2) din Constituţie se include în termenul de 3 luni cuprins la articolul 85 alin.(1) din Constituţie.

3. În sensul alineatelor (1) şi (2) ale articolului 85 din Constituţie:

– dreptul Preşedintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni;

– DUPĂ EXPIRAREA TERMENULUI DE 3 LUNI PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA ESTE OBLIGAT SĂ DIZOLVE PARLAMENTUL DACĂ A EŞUAT FORMAREA GUVERNULUI, INCLUSIV DACĂ NU S-A ACCEPTAT VOTUL DE ÎNCREDERE PENTRU FORMAREA GUVERNULUI.”

2) Hotărârea Curții Constituționale nr.29/2015:

”73. Curtea menţionează că, în ansamblul său, articolul 85 are calitatea de mecanism de echilibrare a puterilor, mecanism care se aplică în scopul evitării sau depăşirii unei crize instituţionale sau a unui conflict între puterea legislativă şi puterea executivă.”

37. În contextul jurisprudenţei sale anterioare, Curtea reaminteşte că după expirarea termenului de trei luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului.

38. Dreptul discreţionar al Preşedintelui de a dizolva sau a nu dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine în circumstanţele alin.(2) al art.85 din Constituţie, şi anume după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni.

39. Astfel, dreptul discreţionar al Preşedintelui – de a dizolva sau nu Parlamentul prevăzut la art.85 alin.(2) – se transformă într-o obligaţie impusă prin voinţa legiuitorului constituant la art.85 alin.(1).”

3) Decizia Curții Constituționale nr.13/2015:

”16. Astfel, Curtea a stabilit că termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie. Termenul de 45 de zile este termenul în care Preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă în cadrul acestuia a fost respinsă cel puţin o candidatură, suplimentar primei candidaturi desemnate.

17. Totodată, în Hotărârea nr.30 din 1 octombrie 2013 Curtea a concluzionat că, în cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, Şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel dreptul discreţionar al Preşedintelui de a dizolva Parlamentul se transformă într-o obligaţie impusă de voinţa legiuitorului constituant.”

4) Hotărârea Curții Constituționale nr.16/2015:

“48. Prin prisma articolelor 101, 103, 106, 106/1 din Constituţie, necesitatea formării unui nou Guvern intervine în cazul: 1) expirării legale a mandatului Guvernului; 2) exprimării votului de neîncredere de către Parlament; 3) imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile; 4) decesului sau al demisiei Prim-ministrului.

53. […] termenul de 3 luni, prevăzut de alin.(1) al articolului 85, este un termen-limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau conflict, şi anume: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor.

64. Astfel, termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale şi constituie termenul-limită pentru formarea noului Guvern”.