Alegerile parlamentare din Kosovo
Alexandru-Marian Crenganiș
Kosovarii au fost chemați din nou pe data de 14 februarie să își exercite dreptul de vot, după ce au fost organizate alegeri anticipate pe fondul unei crize politice. La doar 18 luni de la ultimile alegeri, kosovarii au votat pentru alegerea membrilor Adunării Kosovo, iar din totalul celor 120 de parlamentari 10 sunt reprezentanți ai comunității sărbe iar 10 sunt reprezentanți ai altor minorități.
Sa ajuns la aceste alegeri anticipate după ce înanul 2020 kosovarii au avut un guvern, condus de liderul Mişcării Vetëvendosje (LVV), AlbinKurti, faimos ca lider al „Coaliţiei Speranţei”, dar această coaliție a căzut după 51 de zile. La scurt timp, a fost învestit un nou govern condus de Avdullah Hoti din partea Ligii Democrate din Kosovo, dar și acest guvern a căzut după 6 luni de guvernare.
Câștigătorul acestor alegeri este Partidul naționalist de stânga, „Vetevendosje”, cu 48% din voturi, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) se află pe locul doi, cu 17,4% în timp ce LDK este pe locul trei, cu 13,2% iar Alianţa pentru viitorul Kosovo (AAK), a patra formaţiune politică, cu 7,60% .
LVV a înregistrat o creștere constantă pe scena politica kosovară. De la primele alegeri la care a participat, în 2010, LVV şi-a mărit numărul de voturi obţinute de la 12,7% (în 2010), la 13,6% (în 2014), la 27,5% (în 2017), la 26,3% (în 2019) şi, în cele din urmă, la 48% (în 2021), fiind formaţiunea politică care a ieşit câştigătoare la alegerile din 2017, 2019 şi 2021. Este interesat de urmărit dacă acestă formațiune va mai crește sau dacă va scădea în timpul mandatului actual. Este posibil ca viitorul acestei formațiuni să fie determinat de politicile socio-economice, având în vedere că susţine dezvoltarea economică, bunăstarea şi lupta anticorupţie
Într-o conferință de presă, Albin Kurti a anunțat că prioritățile guvernării vor fi justiția și locurile de muncă, în timp ce crearea unei echipe de negociere pentru dialogul cu Serbia nu se află printre temele care vor fi abordate imediat.
Alegerile din 14 februarie a.c. au pedepsit partidele mai vechi pe scena politică kosovară, formaţiuni politice care au obţinut cele mai slabe rezultate de până acum. Ca urmare, Isa Mustafa a demisionat din funcţia de lider al LDK a doua zi după alegeri. Partizanii lui Albin Kurti îi acuză pe foştii luptători de gherilă care au dominat mult timp puterea la vârf că au irosit primii ani de independenţă a teritoriului populat majoritar de albanezi.
Negocierile cu privire la normalizarea legăturilor cu Serbia, care s-au blocat din nou anul trecut după discuţiile intermediate de SUA şi Uniunea Europeană (UE), nu se situează pe primul loc pe agenda LVV, A.Kurti subliniind că formarea unei echipe pentru dialogul şi negocierile cu Belgradul nu ar reprezenta o prioritate a guvernului său. A.Kurti speră că ideea schimbului de teritorii cu Serbia va fi în curând complet abandonată la nivelul comunităţii internaţionale. În acelaşi context, prim-ministrul Serbiei, Ana Brnabić, a declarat că nu a fost surprinsă de poziţiile adoptate de A.Kurti şi a subliniat că dialogul Serbia-Kosovo este singura modalitate de a normaliza relaţiile între cele două entităţi.
În acest context, Statele Unite l-au îndemnat pe Albin Kurti, Kosovo, să acorde prioritate normalizării relaţiilor cu Serbia. "SUA sprijină cu tărie dialogul dintre Kosovo şi Serbia facilitat de UE, care are drept scop un acord extins de normalizare ce ar trebui să se concentreze pe o recunoaştere reciprocă", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în cadrul unei conferinţe de presă.
Atât SUA, cât şi UE sunt destul de clare cu privire la abordarea relaţiilor Kosovo-Serbia, susţinând normalizarea acestora. Prin urmare, este posibil ca guvernul format de o coaliţie condusă de LVV să se confrunte cu presiuni dinspre Washington şi Bruxelles, dacă nu se înscrie prioritar în discuţii şi negocieri pentru normalizarea relaţiilor cu Serbia.
De asemenea, la nivel regional, cetățenii din Kosovo au reușit să aducă o schimbare majoră pe scena politică internă. De data aceasta, Kosovo a făcut dovada că are o democraţie care funcţionează bine, alegerile fiind organizate şi desfăşurate în bune condiții.
Avest lucru este văzut ca un precedent, deoarece procesele electorale din Balcanii de Vest sunt adesea percepute mai mult ca un instrument de menţinere la putere decât ca unul care să permită schimbarea.
