Criza guvernamentală din Republica Moldova

Criza guvernamentală din Republica Moldova

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Republica  Moldova se află într-o profundă criză economică și politică, dublate de una sanitară. S-a ajuns aici după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, având un mesaj pro-european, iar guvernul pro-rus condus de Ion Chicu a demisionat. De asemenea, parlamentul din RM este dominat de partide pro-ruse care blochează orice reformă.

Această demisie a guvernului Chicu a fost făcută cu scopul de a se organiza alegeri anticipate. Conform Constituției, legislativul poate fi dizolvat în doar două cazuri: în cazul imposibilităţii învestirii unui nou guvern (în 45 de zile) sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Astfel, după demisia guvernului lui Ion Chicu, Maia Sandu a avut consultări cu formațiunile politice. Rezultatlee au fost următoarele:

•        Partidul Acțiune și Solidaritate pledează pentru anticipate.

•        Liderii Platformei DA au fost de acord cu viziunea Maiei Sandu privind desfășurarea alegerilor anticipate într-un termen cât mai scurt.

•        Liderii Partidului Democrat au hotârât că Maia Sandu trebuie să înainteze un candidat pentru funcția de prim-ministru și să fie învestit un „guvern tehnic”.

•        Oficial, liderii PSRM au pledat pentru alegeri anticipate, dar exponenții acestei formațiuni spun că Maia Sandu este obligată să înainteze, după consultări, un candidat la funcția de prim-ministru chiar dacă nu există o majoritate.

•        Grupul „Pro-Moldova” a subliniat că trebuie să existe un guvern până la organizarea alegerilor anticipate.

•        Liderii grupului Șor (grup al cărui lider este condamnatul în prima instanță, Ilan Șor, principalul figurant în dosarul jafului bancar de 1 miliard de dolari), grup denumit oficial „Pentru Moldova”, au anunțat că sunt pregătiți pentru alegeri anticipate.

După aceste consultări, Maia Sandu a hotârât să îi înmâneze mandatul de formare a guvernului doamnei Natalia Gavriliţă, vicepreşedinta PAS. Insă această propunere a fost respinsă de Parlament, nefiind susținută nici de către PAS, candidature acesteia fiind promovată cu scopul de pregătire a declanșării alegerilor anticipate.

În urma votului din Parlament, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare. După aceste consultări, a decis să o propună a doua oară în funcția de prim-minstru pe Natalia Gavriliță.

Deputații PAS au salutat decizia președintei de o desemna din nou pe Natalia Gavrilița la șefia Executivului și de a respinge candidatura Marianei Durleșteanu, propusă de majoritatea PSRM-Șor.

Partidul Socialiștilor a afirmat că decizia președintei Maia Sandu de a desemna din nou candidata la funcția de prim-ministru care a obținut zero voturi în Parlament a fost anunțată după o simulare a consultărilor cu partidele, relatează IPN.md.

Insă acest ultim decret a fost atacat la Curtea Consituțională. Curtea constituțională a decis că decretul de numire a doamnei Gavriliță este unul neconstituțional. De asemenea, în decizia Curții se mai arăta că trebuie să aibă loc noi consultări cu partidele parlamentare.

După ce Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că Parlamentul nu se poate autodizolva, preşedinta Maia Sandu a anunţat că e gata sa aleagă o altă cale pentru a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Maia Sandu a declarat că totul va depinde de felul în care vor răspunde formaţiunile parlamentare la apelul său de a nu vota de două ori la rând guvernele pe care le-ar propune candidaţii desemnaţi pentru funcţia de premier.

După aceste evenimente, Maia Sandu a făcut o nouă propunere de prim-ministru, aceasta l-a desemnat pe liderul interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu. De asemenea, majoritatea parlamentară a venit și ea cu o propunere. Propunerea majorității a fost Vladimir Golovatiuc, ambasadorul la Moscova al Republicii Moldova.

Noua propunere a președintei Maia Sandu a fost atacată la Curtea Constituțională de către PSRM, însă Curtea Constituțională a decis pe data de 22 martie că propunerea este constituțională. Astfel s-a ajuns la votul în Parlament. Insă, deși Parlamentul s-a întrunit, nu a existat cvorumul necsar pentru a putea fi învestit.

Chiar înainte de reuniune, majoritatea parlamentară - formată din Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Şor şi foştii democraţi de la platforma „Pentru Moldova” - a anunţat că nu susţine candidatura propusă de Maia Sandu pentru funcţia de premier, insistând, în schimb, să fie desemnat Vladimir Golovatiuc, ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, la şefia executivului.

În acest context, preşedinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, a constatat absenţa cvorumului, întrucât în sală mai rămăseseră doar 43 de deputaţi. Astfel, tentativa de învestire a noului guvern a eşuat,

Ca urmare a acestor evoluții, Maia Sandu a sesizat Curtea Consituțională în data de 29 martie pentru  „constatarea circumstanțelor” de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate, după ce Parlamentul a eșuat să voteze un guvern în termenele legale.

Maia Sandu a afirmat că, dacă Curtea Constituțională va spune că există circumstanțe, va dizolva Parlamentul și va merge la „judecata oamenilor”.

La o zi după acestă decizie, guvernul interimar condus de Aureliu Ciocoi a cerut Parlamentulului instaurarea stării de urgență, din cauza actualei pandemii, argumentând că starea de urgență ar ajuta guvernul să gestioneze mai bine situația sanitară dacă miniștrii ar avea puteri sporite.

Această decizie este și una politică deoarece, în cazul în care legea va fi votată de Parlament, nu vor putea fi organizate alegeri pe timpul stării de urgență. Decizia a fost votată de Parlament, iar Republica Moldova va intra în starea de urgență timp de 2 luni.

Râmâne de văzut ce va face Maia Sandu. Cert este că, fără alegeri anticipate, Maia Sandu nu va putea face nici o reformă deoarece actuala majoritate pro-rusă se va opune la orice proiect de modernizare și/sau la orice proiect de colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.