Nord Stream 2 merge mai departe

Nord Stream 2 merge mai departe

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Proiectul Nord Stream 2 reprezintă sursa multor tensiuni recente între Statele Unite pe de o parte, şi Europa şi Rusia, pe de cealaltă parte. De asemenea, în pofida ultimelor poziţii adoptate de noul lider de la Washington şi a opoziţiei Poloniei şi a statelor baltice, dar şi pe fondul rezervelor manifestate recent de Franţa, Germania confirmă repetat că nu renunță la acest proiect.

Venirea la putere a președintelui Joe Biden a reaprins discuțiile despre Nord Stream 2 și impactul acestuia asupra intereselor aliaților americani în regiune – mai ales că noua administrație nu pare să aibă o poziție foarte clară legată de acest subiect.

Ideea Nord Stream a luat fiinţă în 2005, în mandatul fostului cancelar german Gerhard Schröder, ca formulă de  asigurare a transportării gazului din câmpurile arctice ale Rusiei prin Marea Baltică în Germania (Greifswald/Mecklenburg-Vorpommern) şi, de aici, în alte ţări europene. Conducta Nord Stream 2 este poziţionată în paralel cu Nord Stream 1, în acest fel asigurându-se o dublare (la aproximativ 110 miliarde mc) a capacităţii pentru transportarea gazelor naturale care ar putea fi pompate către Europa pe această rută.

Aliații  din Europa Centrală se tem că UE va deveni tot mai dependentă de gazul rusesc. De asemenea, Ucraina ar putea pierde părţi semnificative din cele aproximativ două miliarde de euro pe care le încasează anual ca venituri din tranzitul pe teritoriul său.

Statele din Europa Centrală și de Est mai sunt îngrijoarate deoarece se pare că președintele american Joe Biden nu pare a fi determinat să lupte din greu pentru a bloca construcția gazoductului Nord Stream 2, deși acesta a avut inițial o poziție dură privind construcția gazoductului dinainte de a depune jurâmântul.

Cu toate acestea, zilele trecute, noul Secretar de Stat american  Antony Blinken a cerut oprirea lucrărilor, pe motiv că sunt afectate „interesele de securitate ale Statelor Unite”. De asemenea, există posibilitatea ca Statele Unite să impună sancțiuni Germaniei. Antony Blinken cere Germaniei să suspende lucrările de construcţie, subliniind că preşedintele Joseph Biden a afirmat că proiectul Nord Stream 2 este „o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.

Acesta a mai declarat: „În ultimă instanţă, acest proiect este în contradicţie cu interesele de securitate ale Statelor Unite. Proiectul are potenţialul de a submina interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor numeroşi parteneri şi aliaţi”.

Cancelarul Germaniei Merkel, care recunoaște că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de Nord Stream 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de putere.

După Statele Unite, și Franța îi cere Germaniei oprirea gazoductului mai ales după arestările în masă în urma protestelor din Federația Rusă. În contextul arestării principalului critic al Kremlinului, Aleksei Navalnîi și al violențelor poliției ruse împotriva demonstranților pașnici, Franța a cerut Guvernului german să pună capăt controversatului proiect Nord Stream 2.

Recent, Viktor Zubkov, preşedintelui Consiliului de Administraţie al Gazprom, a declarat că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania va fi finalizat în acest an, în pofida opoziţiei SUA faţă de acest proiect, scrie agenţia rusă de presă TASS.Viktor Zubkov a afirmat că lucrările la gazoductul Nord Stream 2 sunt finalizate în proporţie de 90–92%. “Activităţile sunt în derulare în mod activ, a mai rămas foarte puţin până la finalizare. Cu siguranţă proiectul va fi finalizat în 2021. Pierderea de timp este o ruşine, dar aşa s-a întâmplat”, a declarat oficialul Gazprom.

Dacă finalizarea Gazdoductului Nord Stream 2 va avea loc, aceasta va reprezenta o nouă victorie pentru Vladimir Putin și îi va oferi acestuia posibilitatea de a avea o influență și mai mare în Europa. In plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și consolideze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației și urmărește ruperea” ideologică și politică de Moscova.