Tensiuni între Federația Rusă și Ucraina

Tensiuni între Federația Rusă și Ucraina

Alexandru-Marian Crenganiș

 

De câteva săptâmâni asistăm la o escaladare a tensiunilor de la frontiera de Est dintre Rusia și Ucraina, acolo unde Federația Rusă continuă să comaseze pe zi ce trece trupe și tehnică militară. De asemenea, odată cu creșterea tensiunilor dintre cele două state, crește și tensiunea în Donbas – scena unui conflict armat încă din 2014 între forţele proguvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti susţinuţi de Rusia, provocând îngrijorarea SUA şi a NATO.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova „că-şi arată muşchii” la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi că îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.

Kremlinul a răspuns că Rusia îşi deplasează sau îşi mobilizează trupele pe teritoriul său „după cum îi convine”. „Acest lucru nu ar trebui să deranjeze pe nimeni şi nu reprezintă o ameninţare pentru cineva”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

În urma acestor evenimente, Ucraina a lansat o intensă activitate diplomatică în ultimile sătămâni, pe lângă partenerii săi internaționali, NATO și Uniunea Europeană. Președintele ucrainean a avut o discuție cu președintele american, Joe Biden, care şi-a reafirmat „sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa agresiunii ruse care continuă în Donbas şi în Crimeea.

Astfel, miniştrii de externe ucrainean, lituanian, leton şi estonian au condamnat escaladarea militară provocată de Rusia în estul Ucrainei, cerându-i Moscovei să reducă tensiunile în regiune şi să revină la negocieri. “Astăzi, noi patru condamnăm cu fermitate exacerbarea situaţiei de către Rusia, acţiunile şi afirmaţiile Moscovei menite să escaladeze tensiunile”, a declarat ministrul ucrainean de externe Kuleba în timpul conferinţei de presă comune cu miniştrii de externe ai celor trei ţări baltice, reuniţi la Kiev.

De asemenea, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba s-a întâlnit cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. ”NATO este alături de Ucraina” şi ”nu este vorba despre simple vorbe”, a dat asigurări secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, care îndeamnă Rusia ”să-şi înceteze provocările”.

”Consolidarea militară considerabilă a Rusiei este nejustificată, inexplicabilă şi profund îngrijorătoare. Rusia trebuie să pună capăt consolidării militare în Ucraina şi în jurul Ucrainei, să-şi înceteze provocările şi să înceteze orice escaladare imediat”, a avertizat Stoltenberg.

”Ucraina nu vrea războiul. Noi nu preconizăm vreo ofensivă sau escaladare. Ucraina se consacră mijloacelor diplomatice şi politice de soluţionare a conflictului” din Donbas, a declarat, la rândul său, Kuleba.

Tot în acest context, Federeția Rusă acuză Statele Unite pentru că susțin militar Ucraina. Washingtonul a anunţat că urmează să trimită 500 de militari suplimentari în Germania şi a trimis o delegaţie la Bruxelles în vederea unor consultări cu privire la măsurile necesare a fi adoptate împotriva Moscovei.

Tot în cadrul acestei activității diplomatice, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Istabul cu liderul turc, Recep Erdogan. Volodimir Zelenski s-a deplasat la Istanbul ca parte a unei vizite programate anterior și a discutat vreme de trei ore cu Erdogan, pe fondul tensiunilor crescânde din ultimele săptămâni dintre Ucraina și Rusia.

Vorbind la o conferință de presă alături de Zelenski, Erdogan a spus că speră că conflictul va fi rezolvat pașnic, prin dialog diplomatic, în conformitate cu legile internaționale și principiul respectării integrității teritoriale a Ucrainei: „Suntem gata să oferim orice sprijin necesar pentru aceasta”.

Zelenski a declarat totodată că pozițiile Ucrainei și Turciei coincid în privința amenințărilor din zona Mării Negre și a răspunsului la aceste amenințări și a adăugat că l-a informat pe Erdogan „în detaliu” cu privire la evoluțiile din Donbas.

De asemenea, președintele american, Joe Biden, a abordat în timpul unei conversații telefonice cu președintele rus, Vladimir Putin, problema transferului de forțe rusești la granița cu Ucraina și a cerut Federației Ruse să reducă tensiunile cu Kievul. „Președintele și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acumularea bruscă a forțelor militare ruse în Crimeea ocupată și la granițele Ucrainei și a cerut Rusiei să reducă tensiunile”, notează Casa Albă într-o declarație.

Tot în cadrul acestei discuții, Joe Biden a declarat că Statele Unite susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. În schimb, serviciul de Presă al Kremlinului raportează că Vladimir Putin „a subliniat abordarea politică a conflictului, bazată pe pachetul de măsuri de la Minsk”. Kremlinul numește situația din Ucraina un „conflict intern ucrainean” și, de asemenea, neagă implicarea Rusiei în confruntarea armată din Donbas.

În susținerea Ucrainiei, au intervenit de asemenea Germania și Franța. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a discutat recent, prin videoconferinţă, cu preşedinţii din Franţa şi Ucraina, Emmanuel Macron şi Volodimir Zelenski.

 Preşedintele ucrainean s-a declarat pregătit pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin, cu participarea Franţei şi a Germaniei, într-o încercare de a atenua tensiunile legate de mobilizarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Cu toate că Ucvraina a lansat o invitație la diaolg și negociere către Fedreția Rusă, Kievul încă nu a primit niciun răspuns. De asemenea, Federația Rusă continuă să mobilizeze forțele armate. Mobilizări de trupe ruseşti au fost observate nu doar la frontiera estică a Ucrainei, ci şi mai la sud, în Transnistria, care se mărgineşte cu aceasta. Imagini din satelit publicate de canalul Nexta Telegram, cu sediul în Polonia, arată o coloană de blindate în perimetrul aeroportului militar din Tiraspol.

Rusia dispune în Transnistria, oficial, de un efectiv de aproximativ 1.700 de militari, în principal în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Dar capacitatea reală a contingentului rusesc din regiunea transnistreană, care are frontieră comună cu Ucraina, nu este cunoscută.

De asemenea, Rusia a trimis 15 nave de război în Marea Neagră pentru manevre militare. Navele au trecut la 17 aprilie a.c. prin strâmtoarea Kerci din peninsula Crimeea. Ministerul rus al Apărării a anunţat că anumite zone maritime din Crimeea vor fi închise mai multe luni din cauza manevrelor. Cu toate acestea, transportul maritim în strâmtoare nu este afectat, a declarat ministerul.

Deplasarea acestor nave (printre care trei canoniere şi opt nave rapide de desant) face parte, conform Moscovei, din procedura „de rutină” de trecere în revistă a capacităţilor forţelor armate ruse la încheierea sezonului de iarnă. Transferul navelor s-a făcut pe canalul Volga - Don, care face legătura între Marea Caspică și Marea Neagră, prin Marea Azov.

În același timp, Statele Unite au renunțat  să desfăşoare în Marea Neagră două nave militare, în contextul recentelor tensiuni din estul Ucrainei.

În schimb, Marea Britanie va trimite nave de război în Marea Neagră. Nave de război ale Marinei Regale britanice vor naviga spre Marea Neagră luna viitoare, pe fondul situației tot mai încordate între Rusia și Ucraina, relatează Sunday Times.

Desfășurarea navelor britanice în largul coastei Ucrainei este menită să demonstreze solidaritatea cu aliații NATO de la Kiev și din regiune după ce președintele Statelor Unite , Joe Biden, a decis să anuleze desfășurarea a două nave de război americane în Marea Neagră săptămâna trecută, de teama escaladării crizei provocate de masarea trupelor rusești în zonă.

Un distrugător de tip 45 înarmat cu rachete antiaeriene și o fregată anti-submarină de tip 23 se vor desprinde din grupul de sarcini al portavionului Marinei Regale din Marea Mediterană și se va îndrepta prin Bosfor în Marea Neagră, potrivit unor surse navale de rang înalt citate de Sunday Times.

Se pare că și distrugătorul USS The Sullivans (DDG 68), din clasa Arleigh Burke, a plecat, pe 19 aprilie, din Mayport, pentru a se alătura grupului de lovire britanic condus de portavionul  la HMS Queen Elizabeth (R08).

Includerea forțelor americane în grupul de lovire va îmbunătăți capacitățile expediționare și interoperabilitatea dintre aliații NATO, demonstrând angajamentul Statelor Unite față de alianța NATO, se precizează în comunicatul Marinei SUA (US Navy).

Situația râmâne extrem de tensionată în regiune; este greu de zis cum va evolua aceasta. Cert este că toate statele care au venit în sprijinul Ucrainei se pronunță pentru o rezolvare pașnică a acestor evenimente.