Alegeri anticipate în Republica Moldova
Alexandru-Marian Crenganiș
Criza politică din Republica Moldova este pe calea de a se termina, după ce președintele Maia Sandu a dizolvat Parlametul. Algerile au fost stabilite pe data de 11 iulie a.c.
Președintele Maia Sandu a declarat, la 28 aprilie, că a semnat decretul pentru dizolvarea Parlamentului. „Prin acestă decizie am deschis calea pentru ca cetățenii să poată să-și aleagă un Parlament nou care să servească interesele țării și ale oamenilor. Puterea este acum în mâinile poporului. Puterea este în mâinile Dvs. Am încredere că cetățenii noștri vor alege calea corectă spre crearea unui stat dezvoltat și democratic”, a declarat președintele Maia Sandu.
„Trebuie să punem cât mai repede punct haosului în care ne ține Parlamentul care pleacă. După alegeri vom numi un guvern responsabil care se va baza pe o majoritate stabilă și vom îndrepta lucrurile în țară. Vom ieși din criză, vom face ordine și toate instituțiile statului vor lucra pentru binele oamenilor. Guvernul urmează să aloce din bugetul de stat resursele necesare pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor”, a mai spus Maia Sandu.
Această decizie a președintelui Maieie Sandu a venit la scurt timp după ce Curtea Constituțională a decis că starea de urgență, votată de majoritatea parlamentară pro-rusă, a fost introdusă ilegal.
După cum știm, Maia Sandu a sesizat Curtea Consituțională în data de 29 martie pentru „constatarea circumstanțelor” de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate, după ce Parlamentul a eșuat să voteze un guvern în termenele legale. Dar acest lucru nu a fost posibil, deoarece guvernul pro-rus și majoritatea parlametară condusă de Igor Dodon au cerut Parlamentulului instaurarea stării de urgență din cauza actualei pandemii, argumentând că ar ajuta să gestioneze mai bine situația dacă miniștrii ar avea puteri sporite.
Aceștia au reușit să instaureze starea de urgență pe 1 aprilie, pentru a evita cu orice preț organizarea de alegeri anticipate. Dar majoritatea prorusă nu s-a oprit aici, ci a încercat să capturzeze și Curtea Constituțională.
Majoritatea parlamentară de la Chișinău a votat adoptarea unei declarații politice cu privire la uzurparea puterii în stat de către Curtea Constiutțională (CC) și totodată acordarea votului de neîncredere pentru trei din cei cinci judecători ai Curții Constituționale.
Majoritatea anti-reformistă din Parlament a numit un nou judecător la Curtea Constituțională, după operațiunea-fulger de revocare a Domnicăi Manole – Boris Lupașcu, potrivit TV8. Imediat, președintele Maia Sandu a chemat oamenii la proteste și a convocat convocat în regim de urgență Consiliul Suprem de Securitate iar partidul Maiei Sandu a atacat la Curtea Constituțională decizia Parlamentului, care a fost și suspendată de către Curte.
Imediat, Departamentul de Stata al SUA a reacționat, declarând că votul parlamentului de la Chişinău privind înlăturarea preşedintei Curţii Constituţionale este un „atac flagrant asupra normelor democratice şi a ordinii sale constituţionale”.
Într-un comunicat, Departamentul de Stat a mai spus că este deosebit de îngrijorat de faptul că parlamentul vizează Curtea Constituţională „care doar recent şi-a afirmat independenţa după ani de captură a statului”.
Alegerile anticipate au ca semnificație o soluție pentru rezolvarea unei lungi crize politice în Republica Moldova, după demisia guvernului Ion Chicu. De asemenea, alagerile anticipate pot conduce la consolidarea partidului PAS și diminuarea influenței PSRM.
Analiștii se așteaptă ca PAS să câștige alegerile, însă cel mai probabil nu va putea forma majoritatea de unul singur și va avea nevoie să formeze o majoritate cu alte forțe politice pro-europene și cu un partener junior în coaliție. PSRM, principalul partid din actualul Parlament, și-ar vedea scorul electoral diminuat, iar facțiunile ce au rezultat din Partidului Democrat ar avea probleme în a depăși pragul.
De asemenea, un sondaj publicat pe data de 21 aprilie, publicat de către Institutul Republican Internațional, a arătat scorul partidelor. Potrivit sondajului realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), dacă duminica viitoare vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, cinci partide ar accede în Legislativul de la Chișinău. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține cele mai multe voturi (33%), Partidul Socialiștilor ar obține 19% din sufragii, pe locul trei s-ar clasa Partidul Politic „Partidul Nostru”, care ar aduna 6% și respectiv Partidul Politic „ȘOR” și Partidul Platforma DA, fiecare acumulând câte 5%.
Au început să apară și primele alianțe. Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), în frunte cu liderul formațiunii Vladimir Voronin, a decis în data de 11 mai crearea blocului electoral cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), după ce Igor Dodon a adresat o scrisoare oficială fostului său șef de partid. Astfel, cele două formațiuni vor merge împreună la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, transmite Știri.md.
Deocamdată, comuniștii au acceptat de principiu alierea cu PSRM. Cele două formațiuni urmează să negocieze programul și lista candidaților la funcția de parlamentari. De menționat că PSRM a anunțat, după ședința Executivului politic al formațiunii, că „în următoarele 24 de ore va fi luată decizia finală despre formula de participare a socialiștilor în alegeri”.
De asemenea, la alegerile din Republoca Moldova va mai partIcipa și Partidul AUR. Co-președintele George Simion a declarat că „vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști, în ambele parlamente”
Rămâne de văzut, cum va evuolua acestă criză politică, dar cert este că alegerile parlamentare anticipate vor reprezenta unele din cele mai importante alegeri din istoria Republicii Moldova. Lumea occidentală susține pe președinta Maia Sandu, dar și partidele pro-europene care doresc un drum coerent al R. Moldova către instituțiile democratice și europene.
