Summitul Biden-Putin – rezultate și noi așteptări

Alexandru-Marian Crenganiș

Prima întâlnire dintre președinții Biden și Putin, organizată la inițiativa președintelui american și găzduită de oficialitățile elvețiene la Vila La Grange de pe malul lacului Leman, s-a încheiat miercuri, 16 iunie, după circa patru ore de discuții.

Summitul a debutat cu o discuție restrânsă, în prezenţa miniştrilor de externe american şi rus, Antony Blinken şi Serghei Lavrov, care a avut loc în sala bibliotecii, la primul etaj al vilei "La Grange", cu durata de cca 1 oră şi 45 de minute.

După o scurtă pauză a început a doua parte a negocierilor, în format extins, în Sala Galbenă din La Grange, cu participarea delegaţiilor. De partea rusă au participat şeful diplomaţiei Serghei Lavrov şi adjunctul său Serghei Riabkov, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, consilierul preşedintelui Putin, Iuri Uşakov şi şeful Statului Major al Forţelor Armate ruse, prim-adjunct al ministrului apărării, Valeri Gherasimov.

În afară de aceasta, pentru discutarea unor probleme regionale - asupra Ucrainei şi asupra Siriei - la summit au fost invitaţi şeful-adjunct al administraţiei prezidenţiale ruse Dmitri Kozak şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru reglementare în Siria, Aleksandr Lavrentiev.

  Din cadrul delegaţiei americane au făcut parte Antony Blinken, consilierul pentru probleme de securitate naţională la Casa Alba, Jake Sullivan, directorul pentru Rusia şi Asia Centrală din cadrul Consiliului pentru securitate naţională al Casei Albe, Eric Green, precum şi secretarul adjunct de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland.

Întâlnirea, care a fost special organizată pe teren neutru, în ”orașul păcii”, vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari între cele două puteri. Situația politică din Ucraina și Belarus, dar și eliberarea opozantului Alexei Navalnîi și atacurile cibernetice, au fost temele cele mai dificile ale întâlnirii.

În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Vladimir Putin l-a numit pe Joe Biden un partener constructiv, cu experienţă şi a declarat că au vorbit "aceeaşi limbă", precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări. La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele: "Avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii", adăugând pragmatic: "Am făcut ceea ce am venit să fac".

Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întâlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, când liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întâlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv Moscova.

Într-o declaraţie comună emisă după cele două conferinţe de presă, cele două părţi au declarat că întâlnirea de la Geneva a arătat că "sunt capabile să facă progrese în perioadele de tensiune în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilităţii în sfera strategică, de reducere a riscului de conflicte armate şi a ameninţării războiului nuclear".

Primul care a ieșit la declarații a fost Vladimir Putin. Acesta a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate. "Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii. "Întâlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor", a spus el.

Președintele rus a refuzat să prezică ce va urma după acest summit. "Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala". Nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa, "o altă oportunitate ratată". El a declarat că este "greu de spus" dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. A rezumat întâlnirea cu Biden recurgând la un citat din Tolstoi: "În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le"."Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scântei", a conchis Putin.

De asemenea, Joe Biden a ieșit la declarații imediat ce conferința lui Vladimir Putin s-a terminat. Acesta  a spus că "nu există înlocuitor pentru dialogul faţă în faţă. A declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui "nu este împotriva Rusiei", ci "pentru poporul american". A subliniat că tonul discuţiei a fostul unul de afaceri: "nu este vorba de încredere, ci de interesul propriu şi verificarea interesului propriu", dar a adăugat că există o "perspectivă autentică" de îmbunătăţire a relaţiei bilaterale.

În ceea ce priveşte fondul discuţiilor, preşedintele rus a anunţat trei rezultate concrete ale summitului: 1. un acord pentru începerea consultărilor privind securitatea cibernetică, după acuzaţiile SUA de atacuri de pe teritoriul rus; 2. începutul unui dialog privind stabilitatea strategică şi 3. revenirea ambasadorilor la Moscova şi Washington.

Preşedintele Putin a sugerat că dialogul nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii. Liderul de la Kremlin a negat astfel implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rândul ei, ţinta unor atacuri similare.

Rusia şi SUA vor iniţia, de asemenea, un dialog privind stabilitatea strategică după prelungirea la începutul anului, până în 2026, a ultimului tratat de dezarmare nucleară în vigoare între cele două mari puteri nucleare, Noul START. Confruntată cu apariţia de noi arme, inclusiv hipersonice, Rusia a propus SUA extinderea agendei şi includerea tuturor armelor ofensive şi defensive, atât nucleare, cât şi convenţionale, capabile să îndeplinească sarcini strategice.

Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.

Vladimir Putin a devenit extrem de defensiv când a venit vorba de respectarea drepturilor omului, precizând că "SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter". "Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întâmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)" al lui Navalnîi, a declarat Putin despre represiunea împotriva criticului Kremlinului Aleksei Navalnîi.

Despre Navalnîi, care execută în închisoare o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru că a încălcat condiţiile eliberării condiţionate în timpul recuperării în Germania de pe urma otrăvirii în august 2020 cu un agent toxic din grupul Noviciok, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă conştient că pedeapsa va fi închisoarea. "A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta", a declarat ferm preşedintele Rusiei.

Joe Biden a afirmat că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul său rus este un război rece şi a dat asigurări că, la rândul său, nu doreşte un nou război rece. "Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui" să existe un război rece între SUA şi Rusia, a declarat Biden.

Dacă summit-ul va fi înscris sau nu ca un succes rămâne de văzut. „Munca grea începe a doua zi după summit”, a declarat în acest context McFaul. Deși cei doi lideri au identificat câteva domenii limitate în care ar putea fi în măsură să facă unele progrese, acum le va reveni administrațiilor lor să analizeze detaliile unor posibile viitoare apropieri ale pozițiilor acestora.