Summitul NATO din 14 iunie
Alexandru-Marian Crenganiș
Liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au întâlnit în data de 14 iunie, la Bruxelles, în primul summit „față în față” din 2018. Printre temele abordate s-au aflat retragerea din Afganistan, relația cu Rusia și China, bugetul alocat de statele membre apărării.
Joe Biden a participat la summit-ul NATO de la Bruxelles în cadrul primului său turneu european în calitate de președinte al SUA. Rusia, China, Afganistan, atacurile cibernetice și schimbările climatice au fost pe agenda Casei Albe, alături de „repararea” relațiilor afectate de stilul mai degrabă antagonic și, nu de puține ori lipsit de diplomație, ba chiar agresiv, al predecesorului său, Donald Trump.
Summitul NATO a venit într-un moment în care liderul american urmăreşte "regăsirea" SUA cu aliaţii săi, în condiţiile în care relaţia Statelor Unite cu aceştia a avut de suferit în perioada administraţiei Trump. Joe Biden a avertizat că există noi provocări la adresa securităţii internaţionale, care provin din Rusia şi China: "În ultimii ani, Rusia nu a acţionat într-o manieră coerentă cu ceea ce ne aşteptam noi – şi nici China".
Jens Stoltenberg a declarat că alianţa trebuie să răspundă la ascensiunea economică, politică şi militară a Chinei. Stoltenberg a subliniat: "China se apropie de noi. O vedem în spaţiul cibernetic. Vedem China în Africa, dar şi cum investeşte masiv în infrastructura noastră esenţială”.
Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.
Noutatea a venit în ceea ce privește poziția față de China, pentru prima dată pozițiile statelor membre fiind explicit și ferm unitare. Jens Stoltenberg a afirmat că Beijing își mărește arsenalul nuclear, precizând: “Rămânem, de asemenea, preocupați de utilizarea dezinformării de către China”.
„Toți liderii au fost de acord că Europa și America de Nord, într-o epocă de concurență globală, trebuie să rămână unite în NATO, pentru a ne apăra valorile și interesele, mai ales într-un moment în care regimurile autoritare, precum Rusia și China, contestă regulile bazate pe ordinea internațională” – este una din concluziile summitului NATO din Buxelles.
Totodată, liderii NATO au mai specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianței Atlanticului de Nord.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la conferința de presă de la finalul summitului că starea de spirit printre liderii NATO a fost ca „prima zi după întoarcerea la școală”, subliniind în același timp că președintele Joe Biden se simte obligat faţă de securitatea europeană şi este dispus să investească mai mult în Alianţă. De altfel, toți aliații și-au asumat un angajament la fel de puternic, a transmis Jens Stoltenberg.
Secretarul General al NATO a mai precizat că Alianța rămâne deschisă către dialog, dar își păstrează capacitățile de apărare puternice pentru a evita orice escaladare.
De asemenea, cancelarul Angela Merkel, care s-a aflat pentru ultima dată la un summit NATO în calitatea de cancelar, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.
„Dacă te uiți la amenințările cibernetice și amenințările hibride, dacă te uiți la cooperarea dintre Rusia și China, nu poți ignora China pur și simplu”, a declarat Merkel reporterilor, la finalul summitului. „Trebuie să găsim echilibrul potrivit”, a spus, însă, cancelarul german.
Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim. De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică.
O altă decizie importantă a fost retragerea trupelor NATO din Afganistan. Forțele NATO și SUA vor pleca până în septembrie a.c. Jens Stoltenberg a declarat că liderii NATO s-au angajat să furnizeze în continuare training și sprijin financiar forțelor de securitate afgane. Oficialii Pentagonului au declarat că Statele Unite vor încheia programul de pregătire odată cu retragerea, dar se vor oferi în continuare să finanțeze forțele afgane.
O altă concluzie a summitului este reprezentată de faptul că NATO nu ignoră Europa de Est. „Suntem alături de partenerii noștri Ucraina și Georgia și vom continua să le susținem reformele și să îi aducem mai aproape de NATO. La summitul de astăzi există o convergență în ceea ce privește viitorul Alianței,” a declarant pe această temă Stoltenberg.
De asemenea, preşedintele american, Joe Biden, a afirmat, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, că Ucraina trebuie să elimine corupţia şi să îndeplinească alte criterii pentru aderarea la NATO, dar, potrivit acestuia, anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia, precum şi rolul Moscovei în partea de est a ţării nu înseamnă că nu va fi acceptată niciodată în Alianţă. „Ei trebuie să lupte în continuare împotriva corupţiei”, a declarat liderul de la Casa Albă la finalul summitului NATO. „Între timp, vom face tot ce ne stă în puteri pentru ca Ucraina să poată rezista agresiunilor ruseşti, pentru a-şi menţine securitatea fizică”, a subliniat preşedintele SUA.
Tot în cadrul acestui summit, Joe Biden a reformat sprjinul pentru apărarea colectivă. Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite faţă de apărarea Europei şi faţă de respectarea obligaţiilor în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. „Articolul 5 al Tratatului NATO este o obligaţie sacră pentru noi. Vreau ca întreaga Europă să ştie că Statele Unite sunt aici”, a declarat Joe Biden în cadrul summitului Alianţei Nord-Atlantice.
