Rezultatele Summitului G7

Rezultatele Summitului G7

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Liderii celor mai puternice șapte economii ale lumii au discutat, timp de trei zile, în Cornwall, Marea Britanie, cele mai importante subiecte de pe agenda mondială. Summitul G7 a început vineri (11 iunie), s-a terminat duminică (13 iuni) și a marcat prima vizită în străinătate a lui Joe Biden de la preluarea mandatului de președinte al SUA.

Grupul celor Șapte este forumul internațional care reunește principalele economii avansate din lume: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. Rusia s-a alăturat în 1998, creând G8, însă a fost exclusă ulterior în 2014, după ce a anexat Crimeea.

În acest an au fost invitate să participe și India, Coreea de Sud și Australia. De asemenea, la întruniri au mai participat și liderii UE, președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European.

În prima zi a summitului, cancelarul german Angela Merkel şi-a reiterat ataşamentul faţă de rezolvarea multilaterală a conflictelor. În această declaraţie, Merkel a subliniat importanţa preşedintelui SUA, Joe Biden, pentru cooperarea internaţională. „Întâlnirea noastră cu Biden este importantă pentru că el prezintă şi reprezintă angajamentul faţă de multilateralism, ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani", a afirmat Angela Merkel, într-o referire aparentă la predecesorul lui Joe Biden, fostul preşedinte american Donald Trump, care a dus o politică izolaţionistă.

 De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a apreciat, după o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden la summitul G7, că ţara sa şi SUA fac progrese în discuţiile privind gazoductul Nord Stream 2 care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică şi care constituie totodată un subiect de controverse între aliaţii occidentali.

  Grupul G7 a convenit duminică, în ultima zi a summitului din Cornwall, sudul Angliei, asupra unei abordări mai dure în relaţia cu China.

În comunicatul final de 25 de pagini, liderii G7 se angajează să livreze peste un miliard de doze de vaccin împotriva coronavirusului în țările mai sărace și să strângă 100 de miliarde de dolari pentru a le ajuta să reducă emisiile de carbon.

De asemenea, potrivit documentului grupulor celor Șapte, Grupul s-a mai angajat să acorde cel puțin 2,75 milioane de dolari pentru Parteneraiatul Global pentru Educație, pentru a putea acorda o șansă la educație tuturor elevilor.

În declaraţia finală, puterile din G7 se angajează să combată practicile comerciale incorecte ale Chinei, problemele acesteia în materie de drepturi ale omului şi reprimarea opoziţiei din Hong Kong. Dar, în același timp, în document se arată că se dorește colaborarea cu China în ceea ce privește schimbarea climatică și protejarea biodiversității.

Tot în această declarație finală liderii grupului celor Șapte au cerut o anchetă a OMS asupra originii virusului în China și o reformă a Organizației Mondiale a Sănătății. Se mai cere ca Rusia să înceteze să se amestece în Ucraina: „Rusia este un participant la conflictul din Ucraina, nu un mediator”.

Este de remarcat limbajul dur față de China din comunicatul final, fiind pentru prima dată când criticile la adresa Chinei sunt expuse în mod direct. Drepturile omului și libertatea presei sunt unele din temele cele mai importante pentru Biden, care vrea ca G7 să (re)devină un club al democrațiilor, mai ales în contrast cu regimurile autocratice sau despotice din Rusia și (poate chiar în primul rând) China.

Pentru a combate infulența Chinei din Europa dar și din lume, s-a decis elaborarea unui Drum al Mătăsii ne-chinez. Acest plan vrea să rivalizeze cu inițiativa autoritarului președinte chinez Xi Jinping de a construi șosele și căi ferate spre Europa de-a lungul Drumului Mătăsii din vechime.

Planul, intitulat Build Back Better World (B3W), va oferi un parteneriat de infrastructură transparent care va mobiliza 40 de miliarde de dolari necesare țărilor în curs de dezvoltare până în 2035.

Planul respectiv a fost enunțat după ce China a lansat, la rândul său, de mai bine de un deceniu, construcția de drumuri prin Asia și Africa înspre Europa, de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii, iar de la lansarea inițiativei în 2013 peste 100 de țări au semnat acorduri cu Beijingul pentru sprijinirea acestui efort.

Se pare că Brexitul a creat tesiuni destul de mari la acest summit. Preşedintele francez Emmanuel Macron a avut o dispută cu prim-ministrul britanic Boris Johnson cu privire la geografia post-Brexit a Regatului Unit în timpul discuţiei pe care au avut-o, cu ocazia summitului G7.

Macron a fost cel dintâi care i-a explicat lui Boris Johnson că nu se pot încălca acordurile semnate (cel care elimină orice control între Republica Irlanda și Irlanda de Nord datează din 1999, este celebrul acord de Vinerea Mare / Good Friday) și că orice control vamal va fi efectuat în porturile nord-irlandeze. Pentru adepții unei ieșiri dure din UE (hard Brexit), însă, acest lucru echivalează cu crearea unei frontiere în interiorul Marii Britanii, între Irlanda de Nord și Anglia.

Pe scurt, Londra caută să impună controale la frontiera Irlandei de Nord, parte din Regatul Unit al Marii Britanii, cu restul insulei, pe când UE – din care Irlanda propriu-zisă este membru – vrea ca insula să fie unită vamal și ca întregul dispozitiv de control vamal să se efectueze în Marea Irlandei, altfel zis în interiorul Marii Britanii.