Alegeri regionale Franța

Alegeri regionale Franța

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Partidul centrist La Republique en Marche (LREM), care-l susține pe președintele Emmanuel Macron și partidul dreptei radicale, Reunirea Națională (RN), condus de Marine Le Pen, au suferit eșecuri usturătoare în turul al doilea al alegerilor regionale din Franța, la numai o săptămână după ce înregistraseră rezultate slabe în turul 1.

La al doilea tur a fost înregistrat un absenteism de 65,7%, potrivit estimărilor ISSOS, cu un punct mai mult decât cifra istorică înregistrată la sfârșitul primului tur. A fost înregistrată o scădere împortantă față de al doilea tur al regionalelor din 2004 (34,3% absenteism), 2010 (48,8%) și 2015 (41,6%).

Adunarea Națională nu a reușit să câștige prima sa regiune, Provence-Alpes-Côte d'Azur, unde candidatul partidului lui Marine Le Pen era văzut drept câștigător: aici a pierdut în fața candidatului republican de centru-dreapta.

Dezamăgitor a fost și rezultatul partidului lui Emmanuel Macron. La République En Marche (LREM) nu a obținut controlul asupra niciunei regiuni. Același rezultat a fost înregistrat și după primul tur

Dreapta tradițională reprezentată de partidul Les Republicains (LR) a câștigat în șapte regiuni ale Franței metropolitane, în timp ce Partidul Socialist (PS) a câștigat în celelalte cinci regiuni; în fapt, consiliile regionale alese în 2015 au păstrat aceeași majoritate. Dintre victoriile la dreapta se remarcă cea a listei condusă de Xavier Bertrand în Hauts de France (nordul Franței), Laurent Wauquiez, în Auvergne Rhone Alpes (centru) și Valerie Pecresse în Ile de France (regiunea pariziană).

Ceea ce este clar din aceste alegeri este că dreapta și stânga tradițională au reapărut pe arena polictică după ce au intrat într-un con de umbră după alegerile prezidențiale din anul 2017. Acest lucru a fost posibil și pentru că ambele partide se află în opoziție.

De asemenea, un alt câștigător al acestor alegeri este absenteismul masiv. În primul tur al alegerilor locale , 66,72% dintre francezii înscrişi pe listele electorale - adică mai mult de doi din trei alegători - nu au participat la vot în cadrul primului tur al alegerilor, potrivit Ministerului de Interne, ceea ce constituie un record pentru un scrutin de la începutul celei de-a V-a Republici, în 1958, până în prezent. În al doilea tur a fost o prezență de doar 35% .

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că toate partidele politice ar trebui să tragă învăţăminte din participarea redusă la alegerile regionale din Franţa.

Al doilea al tur al alegerilor regionale a reprezentat un test extrem de important pentru Marine Le Pen, care a sperat că va putea câștiga măcar o regiune, după un prim tur cu un rezultat slab.

Experții și analiștii politici susțin că prezența extrem de redusă arată amplitudinea „crizei democratice” din Franța – mulți francezi nu mai văd niciun motiv să se prezinte la vot.

În ciuda faptului că dezbaterea este diferită la aceste alegeri, mulți le-au văzut ca pe un preludiu la alegerile prezidențiale de anul viitor, cel mai probabil o nouă confruntare între Emmanuel Macron și Marine Le Pen.

Rezultatul slab al partidului lui Macron subliniază faptul că LREM nu a reușit să se impună la nivel local și că rezultatele inițiale bune s-au datorat popularității lui Macron. De asemenea, sunt primele alegeri locale la care participă partidul lui Macron. La ultimele algeri locale din anul 2015, partidul încă nu era înființat.

În regiunile din sudul Franței, acolo unde Le Pen se aștepta la victorii, celelalte partide s-au coalizat împotriva extremiștilor. În Provence-Alpes-Cote d’Azur, o astfel de coaliție s-a dovedit a fi o succes, iar candidatul Renaud Muselier, din partea Republicanilor, de centru-dreapta, a câștigat cu 57,7% în fața candidatului extremei drepte, Thierry Mariani.

Extrem de mulți lideri și experți sunt îngrijorați de criza sistemului democratic francez, care s-a văzut printr-o prezență extrem de scăzută la urne.

„Avem o nevoie urgentă să revigorăm democrația reprezentativă, să facem mai ușoare procedurile de vot și să încurajăm mobilizarea votanților”, a argumentat directorul adjunct al gazetei Liberation, Paul Quinio.

Alegerile prezidențiale și parlamentare mobilizează, de obicei, un număr mai mare de votanți, însă și la precedentele astfel de alegeri, din 2017, s-au prezentat 74,7% dintre votanți, un număr foarte mic pentru istoria electorală a Franței.