Belarus în criză

Alexandru-Marian Crenganiș

Belarus trece prin cea mai intensă criză politică de la obținerea independenței, în anul 1991. La 8 luni după declanșarea celor mai ample demonstrații după destrămarea Uniunii Sovietice, starea de incertitudine și teamă din Belarus persistă. Președintele Aleksandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, este în funcție din 1994, fiind cel mai longeviv șef de stat european.

Pentru a se menține la putere, Lukașenko a căutat în mod sistematic să excludă, să intimideze și să reprime opoziția politică, încălcând, totodată, drepturile fundamentale ale cetățenilor. Lukașenko a folosit, de asemenea, referendumuri pentru a modifica legile și chiar Constituția pentru a-și extinde autoritatea.

Deși acesta vrea să râmână la putere, se pare că populația Belarusului nu îl mai dorește. În special tinerii își doresc o țară liberă și democratică, iar regimul dictatorial al președintelui în funcție nu răspunde cerințelor acestora. Dimpotrivă, în cei 27 de ani de conducere, guvernul lui Lukașenko a fost caracterizat de încălcări grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, abuz de putere, corupție, economie stagnantă și arestarea rivalilor și disidenților.

Astfel, în vara anului 2020, populația nu a mai suportat neregulile regimului și a ieșit în stradă. Pe 10 august 2020, Aleksandr Lukașenko a fost declarat oficial câștigător al alegerilor prezidențiale din Belarus, obținând 80,1% din voturi. Svetlana Tihanovskaia, principalul contracandidat al dictatorului, fostă profesoară și soția unui cunoscut activist și blogger, a obținut doar 10,1% din voturile alegătorilor.

Tihanovskaia l-a acuzat pe Lukașenko de fraudarea alegerilor, afirmând că ea a câștigat în mod real aproximativ 60-70% din voturi. Cetățenii au susținut victoria opoziției și mii de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta. Aproximativ 200.000 de protestatari au luat parte la „Marșul libertății”, reprezentând cea mai amplă demonstrație din Belarus după destrămarea Uniunii Sovietice.

Deși protestele au început pașnic și au fost pașnice, poliția și forțele de ordine au folosit brutalitatea pentru a le înăbuși. Rapoartele întocmite și imaginile postate pe rețelele sociale ilustrează o campanie violentă de reprimare a protestelor desfășurată de către forțele de securitate naționale. De exemplu, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc, tunuri de apă și grenade pentru a înspăimânta și dispersa populația. Abuzul de putere al autorităților a reieșit și din bătăile crâncene și umilințele la care au fost expuși protestatarii, care s-au soldat în unele cazuri, precum cel al artistului Roman Bondarenko, cu decese.

După contestarea rezultatelor alegerilor, Tihanovskaia a fost nevoită să părăsească țara, atât pentru siguranța sa, cât și pentru siguranța familiei. Acesta a plecat în exil în Lituania. Mai mulți lideri de opoziție, precum și peste 500 de jurnaliști, au fost reținuți sau forțați să fugă din țară de la începutul demonstrațiilor.

Liderii UE au condamnat această represiune violentă, iar Comisia Europeană a luat măsuri împotriva Belarusului. Liderii europeni au convenit asupra impunerii de noi sancțiuni asupra persoanelor responsabile de violență, represiune și fraudă electorală.

  UE a început demersul impunerii măsurilor restrictive asupra regimului dictatorial din Belarus din octombrie 2020. Sancțiunile au fost impuse treptat, în trei rânduri. Astfel, 88 de persoane și 7 entități, figuri emblematice din domeniile politic, economic, dar și juridic, printre care și președintele țării, dar și fiul acestuia, Viktor Lukașenko, sunt acum sub incidența măsurilor limitative decise de Uniune.

Înainte de alegerile din 2020, relațiile Belaruslului cu Uniunea au cunoscut o îmbunătățire – inclusiv finalizarea negocierilor privind facilitarea vizelor și acordurile de readmisie. În contextul crizei ucrainene, Belarusul a fost văzut de UE ca un important mediator de securitate, însă guvernul de la Minsk a distrus în mod clar eforturile și realizările anterioare.

De asemenea, relațiile au devenit și mai reci după ce Belarus a deturnat un avion pe teritoriul UE și NATO pentru a-l aresta pe opozantul regimului  Roman Protasevici.  Un avion al companiei Ryanair cu peste 120 de oameni la bord a fost deturnat in Belarus și silit să aterizeze la Minsk.

Regimul de la Belarus a emis întâi o falsă alarmă cu bombă la bordul cursei lowcost Ryanair care zbura din Grecia, de la Atena, în Lituania, la Vilnius și care, escortată de un avion militar belarus MiG-29, a aterizat pe un aeroport din fosta republică sovietică. După aterizare, Prostevici și iubita acestia au fost arestatți. Acesta este acuzat de terorism și este vânat demult de regimul de la Belarus.

Liderii UE, NATO, dar și Statele Unite au condamnat ferm acest incident. Unii lideri au acuzat regimul de la Belarus de terorism de stat. De asemenea, Uniunea Europeană a luat decizia de a impune noi sancțiuni. Sacțiunile vizează 7 sectoare economice ale Belarusului , cu scopul de a ”afecta sursele de venit ale regimului lui Aleksandr Lukaşenko”.

UE va sista astfel importurile anumitor tipuri de potasiu şi de produse petroliere din Belarus, printre care şi motorina. Noile sancţiuni au şi o componentă financiară, fiind interzise orice împrumuturi sau vânzarea unor anumite produse financiare către bănci sau alte instituţii financiare publice belaruse.

De asemenea, va fi consolidat embargoul european asupra armelor, pentru a include aici şi armele de vânătoare şi de sport, precum şi interzicerea vânzării către Belarus a produselor cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară) şi a echipamentelor de supraveghere.

Ca o replică la toate aceste sancțiuni, regimul Lukașenko a anunțat că va suspenda participarea Belarusului la Parteneriatul Estic cu Uniunea Europeană.  Conform autorităților bieloruse, decizia vine ca protest la sancțiunile impuse de UE împotriva regimului. „Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a transmis ministerul de externe de la Minsk într-un comunicat. De asemenea, ambasadorul Belarusului la Uniunea Europeană a fost rechemat pentru consultări.

Criza internă, precum și tensiunile adiacente în relațiile externe ale Belarus, vor continua.