Protestele din Cuba

Alexandru-Marian Crenganiș

Cuba se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii 30 de ani. Mii de oameni au protestat împotriva guvernului comunist al Cubei, în capitala Havana și în numeroase alte orașe, fiind cele mai ample manifestații publice de după 1994, potrivit BBC și Reuters. Este cunoscut faptul că, în Cuba, astfel de demonstrații sunt rare.

Totul a început la San Antonio de los Banos, un oraș cu 50.000 de locuitori la sud-vest de Havana, după care protestul s-a răspândit în toată insula, în Trinidad, în provincia Sancti Spiritus, apoi în centru până în provincia de est Santiago de Cuba.

Mii de cubanezi au ieșit în stradă duminică, 11 iulie, într-un eveniment fără precedent, strigând în cor „Patria și viața!”, titlul unui cântec critic împotriva guvernului, dar și „Jos dictatura!” și „Nu ne este frică!”.

Potrivit publicațiilor independente din Cuba în data de 11 iulie, au fost 40 de maifestații pe tot teritoriul cubanez. În mare parte, aceste manifestații au fost transmise oe rețelele de socializare, de unde au fost preluate de presa internațională.

Imaginile de pe internet au surprins scene în care oamenii răstoarnă mașini și jefuiesc magazinele deținute de stat, care folosesc prețuri în valută, singurele locuri de unde cubanezii pot cumpăra produse de bază (însă la prețuri mari).

Președintele cubanez a ieșit la televiziune și a spus că protestele reprezintă o provocare din partea unor mercenari angajați de SUA să destabilizeze țara. Acesta a cerut concetățenilor săi să iasă, la rândul lor, în stradă, petnru a-și exprima solidaritatea cu regimul: „Ordinul de luptă a fost dat: pe străzi, revoluționarilor!”.

Oamenii au auvut curaj să iasă în stradă din cauza economiei care este aproape în colaps, dar și din cauza situației sanitare extrem de proaste care a fost și mai mult agravată din cauza actualei pandemii de coronavirus.

Pandemia de COVID-19 a scufundat Cuba într-o gravă criză economică, cea mai gravă din ultimii 30 de anim, criza a exacerbat lipsa de alimente şi medicamente şi a generat tulburări sociale puternice. Dificultăţile economice au determinat autorităţile să întrerupă furnizarea de curent electric timp de câteva ore pe zi.

„Situaţia energetică pare să fi încălzit unele spirite aici”, a declarat presei Miguel Diaz-Canel, acuzând că responsabile pentru criză sunt sancţiunile SUA.

Guvernul a admis anul trecut că PIB-ul țării s-a prăbușit cu 11% în 2020, ministrul economiei Alejandro Gil subliniind că țara ar putea avea nevoie de ani pentru a-și reveni pe deplin după anul pandemic, scrie Washington Post.

De asemenea, restricțiile de călătorie au lovit în plin turismul, numărul călătorilor sosiți în țară scăzând cu 94% în primele luni ale anului 2021.

Responsabile pentru declin sunt și sancțiunile SUA, implementate de administrația Trump, dar și criza economică din Venezuela.

Impactul a fost unul major, țara confruntându-se cu o lipsă de valută și cu datorii. Havana importă în jur de 70% din necesarul de hrană, astfel că prețurile au crescut. În plus, au apărut informații despre cozile lungi la mâncare.

O altă cauză a actualei crize din Cuba o reprezintă actuala pandemie. Deși la început țara nu a fost foarte afectată, din cauza închiderii granițelor, această situație s-a schimbat în prezent. Autoritățile au respins importul de doze de vaccin și au început să distribuie un vaccin dezvoltat în țară, chiar înainte ca acesta să fie testat până la capăt.

De la începutul acestui an, Cuba a început să se confrunte cu un număr tot mai mare de infectări. În prezent, Cuba este unul dintre epicentrele pandemiei, cu aproape 7.000 de cazuri raportate în ziua protestelor.

Cuba a restricţionat începând cu data de 13 iulie accesul populaţiei la reţelele de socializare şi de mesagerie Facebook, Instagram, WhatsApp şi Telegram, pe fondul răspândirii protestelor antiguvernamentale, a anunţat firma de monitorizare a internetului NetBlocks.

Imediat după ce protestele au ajuns și în presa internațională, a reacționat și președintele american Joe Biden.  ''Statele Unite cer regimului cubanez să-şi asculte poporul şi să răspundă nevoilor lui în acest moment crucial'', a afirmat Biden, citat într-un comunicat difuzat de Casa Albă. ''Cubanezii îşi afirmă curajos drepturile lor fundamentale universale. Aceste drepturi trebuie să fie respectate, inclusiv dreptul de a manifesta paşnic şi dreptul de a-şi decide liber propriul viitor'', a subliniat liderul de la Casa Albă.

De asemenea, un punct de vedere public a avut și Federația Rusă, care este împotriva oricărui ameste străin în aceste proteste. ”Noi considerăm inacceptabil orice amestec străin în afacerile interne ale unui stat suveran şi orice altă acţiune distructivă care ar favoriza destabilizarea situaţiei pe insulă”, avertizează într-un comunicat Ministerul rus de Externe, potrivit news.ro.

Trebuie să ne aducem aminte că în Cuba funcționează de 62 de ani un regim comunist. Astfel, Raul Castro, fratele fostului lider Fidel, a anunțat recent că se retrage din conducerea Partidului Comunist.

Miguel Diaz-Canel, succesorul ales al fraților Castro, a preluat treptat frâiele puterii și a încercat și unele reforme limitate. El a ridicat restricțiile impuse rețelelor sociale și a instalat rețele mobile 3G în țară.